CCR: Prioritatea dreptului UE nu inseamna inlaturarea identitatii constitutionale nationale

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) spune ca aplicarea cu prioritate a dreptului UE nu inseamna "inlaturarea identitatii constitutionale nationale", desi insasi CCR recunoaste ca rolul sau de la 1 ianuarie 2007 este sa aplice cu prioritate dreptul european.

"O reglementare speciala in Constitutia Romaniei o are raportul dintre dreptul national si dreptul Uniunii Europene (...). Astfel, clauza de aderare la Uniunea Europeana cuprinde in subsidiar o clauza de conformitate cu dreptul UE, potrivit careia toate organele nationale ale statului sunt obligate in principiu sa implementeze si aplice dreptul UE. Acest lucru este valabil si pentru Curtea Constitutionala, care asigura, in virtutea art.148 din Constitutie, prioritatea de aplicare a dreptului european. Insa aceasta prioritate de aplicare nu trebuie perceputa in sensul inlaturarii sau desconsiderarii identitatii constitutionale nationale (...) ca garantie a unui nucleu identitar de fond al Constitutiei Romaniei si care nu trebuie relativizata in procesul integrarii europene", explica magistratii constitutionali.

CCR afirma ca, in virtutea acestei identitati constitutionale, este abilitata sa asigure suprematia Legii fundamentale pe teritoriul Romaniei.

"Potrivit clauzei de conformare cuprinse chiar in textul art. 148 din Constitutie, Romania nu poate adopta un act normativ contrar obligatiilor la care s-a angajat in calitate de stat membru (...), insa cele anterior aratate cunosc desigur o limita constitutionala, intemeiata pe conceptul de 'identitate constitutionala nationala'", se precizeaza in documentul citat.

Curtea Constitutionala mentioneaza ca "principiul statului de drept presupune securitate juridica, respectiv increderea legitima a destinatarilor in efectele dispozitiilor legale in vigoare si in modul de aplicare al acestora, astfel incat orice subiect de drept sa-si determine in mod previzibil conduita".

"Or, in masura in care unele instante judecatoresti lasa neaplicate din oficiu dispozitii nationale pe care le considera ca fiind contrare dreptului european, in vreme ce altele aplica aceleasi reglementari nationale, considerandu-le conforme dreptului european, standardul de previzibilitate al normei ar fi puternic afectat, ceea ce ar genera o grava insecuritate juridica si, implicit, incalcarea principiului statului de drept", se mai arata in motivare.

Curtea Constitutionala a respins, pe 8 iunie, o serie de exceptii, hotarand ca sunt constitutionale mai multe articole din lege care se refera la infiintarea si operationalizarea SIIJ.