(1) In caz de neindeplinire a obligatiei de plata a ratelor scadente, credirentierul poate cere sechestrul si vanzarea bunurilor debirentierului, pana la concurenta unei sume suficiente spre a asigura plata rentei pentru viitor.
(2) Aceasta suma se stabileste, in conditiile legii, pe baza unei expertize intocmite in conformitate cu metodologia de calcul aplicabila in cazul asigurarilor de viata, tinandu-se seama, printre altele, de ratele deja incasate de credirentier, de varsta si de starea acestuia. Cheltuielile expertizei sunt suportate de debirentier.
(3) Dupa ce a fost obtinuta in urma vanzarii bunurilor debirentierului, suma se consemneaza la o institutie de credit si va fi platita credirentierului cu respectarea cuantumului si scadentelor convenite prin contractul de renta viagera.
(4) Daca debirentierul intra in lichidare, credirentierul isi poate realiza dreptul la renta inscriind in tabloul creditorilor o creanta al carei cuantum se determina potrivit alin. (2).
Art. 147. Dispozitiile art. 2.250 din Codul civil se aplica si contractelor de renta viagera incheiate inainte de data intrarii in viguare a Codului civil, in cazul neindeplinirii obligatiei de plata a ratelor de renta scadente dupa aceasta data.
(Mona Maria Pivniceru, Noul Cod Civil si reglementarile anterioare. Prezentare comparativa: legea de punere in aplicare, legislatia conexa, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2012)
Prestatia datorata de debirentier este supusa regulii ca plata ratelor se face in avans pe un trimestru. Intarzierea in executarea obligatiei face ca debirentierul sa decada din beneficiul termenului, iar obligatia lui sa devina exigibila pana la concurenta unei sume suficiente pentru a asigura plata ei in viitor. Aprecierea cuantumului acestei sume se face de instanta judecatoreasca in baza unei expertize si, desigur, va necesita un timp mai indelungat. Din moment ce se poate pune sechestru asupra bunurilor mobile ale debirentierului pentru valorificarea lor prin vanzare silita, se poate proceda si la vanzarea imobilului asupra caruia exista ipoteca legala in favoarea credirentierului.
(Codul civil al Romaniei : indrumar notarial / Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania - Bucuresti : Monitorul Oficial R.A., 2011)
Reglementare anterioara
C. civ. 1864: Art. 1647. Singura neplata a termenelor expirate a renditei nu da dreptul celui in a carui favoare este infiintata sa ceara intoarcerea capitalului, sau reintrarea in posesiunea fondului instrainat. El are numai dreptul de a face sa se sechestreze si sa se vanda averea debitorului sau si a cere ca, neconsimtind debitorul, sa se reguleze, din produsul vinderii, o suma suficienta spre plata termenelor (C. civ. 1020, 1021, 1365, 1718, 1719, 1824 si urm.).
(Mona Maria Pivniceru, Noul Cod Civil si reglementarile anterioare. Prezentare comparativa: legea de punere in aplicare, legislatia conexa, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2012)
