Expertii Comisiei Europene (CE) incep miercuri misiunea de evaluare a progreselor inregistrate de Romania la capitolul Justitie in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), concluziile urmand a fi prezentate in raportul ce va fi dat publicitatii pana la sfarsitul anului. Evaluarea expertilor europeni va avea loc in perioada 7 - 9 noiembrie.
Pe 19 octombrie, Ministerul Justitiei preciza ca in cadrul reuniunii Comisiei MCV au fost abordate liniile generale de raspuns al autoritatilor romane la intrebarile punctuale (chestionar) adresate de Comisia Europeana, pe 10 octombrie, intalnirea fiind organizata in contextul pregatirii misiunii de evaluare a CE.
Potrivit MJ, la invitatia ministrului Justitiei, Mona-Maria Pivniceru, s-a intrunit Comisia de monitorizare a progreselor inregistrate de Romania in domeniul reformei sistemului judiciar si luptei impotriva coruptiei (Comisia MCV), constituita in temeiul HG 216/2012 privind accelerarea implementarii obiectivelor de referinta prevazute in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare.
''In cadrul reuniunii, o atentie deosebita a fost acordata stabilirii modalitatii in care vor fi elaborate elementele de progres pe baza recomandarilor Comisiei Europene, cuprinse in Raportul MCV din data de 18 iulie. (...) In acelasi timp, s-a realizat o trecere in revista atat a recomandarilor, cat si a chestionarului Comisiei Europene, cu indicarea institutiilor responsabile sa formuleze raspunsuri. Elementele de progres si raspunsurile punctuale pe care autoritatile romane le vor transmite CE in cursul lunii octombrie vor fi avute in vedere in procesul de elaborare, de catre Comisia Europeana, a raportului de evaluare ce va fi dat publicitatii la finele anului curent", sublinia MJ.
In raportul din 18 iulie, Comisia Europeana considera ca, " in viitor, Romania ar putea atinge obiectivele fixate in cadrul MCV cu conditia sa intreprinda actiuni rapide pentru garantarea statului de drept, sa pastreze directia stabilita si sa accelereze procesul de punere in aplicare a reformelor". In acest scop, se preciza ca sunt necesare demersuri juridice, dar si un angajament politic.
"Se intareste astfel concluzia ca progresele necesare pentru atingerea obiectivelor de referinta, astfel incat Comisia sa decida incetarea MCV, nu sunt inca prezente. Pentru indeplinirea, la un nivel satisfacator, a acestor cerinte, este nevoie de o mai mare asumare a reformei in toate structurile de administratie si in sistemul judiciar, precum si de un angajament mai solid pe calea integritatii si a combaterii coruptiei", sublinia documentul.
Comisia preciza ca autoritatile romane trebuie in special "sa demonstreze ca in Romania s-a ancorat puternic un proces de reforma durabil si ireversibil si ca interventia externa a MCV nu mai este necesara".
Bruxelles-ul mentiona totodata ca, ''date fiind incertitudinile actuale'', va adopta un nou raport "in temeiul MCV privind Romania inainte de sfarsitul anului 2012", in care se va analiza "daca au fost rezolvate problemele privind statul de drept si independenta sistemului judiciar, in legatura cu care Comisia si-a exprimat ingrijorarea, si daca a fost restabilit echilibrul democratic".
"Comisia va monitoriza indeaproape progresele, prin intermediul unor misiuni periodice, precum si al unui dialog frecvent cu autoritatile romane si cu alte state membre", preciza raportul.
Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) a fost stabilit de executivul comunitar in decembrie 2006, pentru a sprijini Romania in vederea depasirii deficientelor in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei.
Prima conditionalitate din MCV se refera la garantarea unui proces judiciar mai transparent si mai eficient totodata, in special prin consolidarea capacitatilor si a responsabilizarii Consiliului Superior al Magistraturii, si raportarea si evaluarea impactului noilor coduri de procedura civila si administrativa, responsabili de indeplinirea lui fiind MJ, CSM, MP, ICCJ.
Al doilea obiectiv in MCV este infiintarea unei agentii pentru integritate cu responsabilitati in domeniul verificarii patrimoniului, al incompatibilitatilor si al conflictelor de interese potentiale, precum si cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care sa poata duce la aplicarea unor sanctiuni disuasive, responsabili fiind ANI si CNI.
Celelalte doua conditionalitati sunt continuarea, in baza progreselor realizate deja, a unor anchete profesioniste si impartiale cu privire la acuzatiile de coruptie la nivel inalt (responsabili: DNA, MP) si adoptarea unor masuri suplimentare de prevenire si combatere a coruptiei, in special in cadrul administratiei locale (responsabili: MAI, MP)
Sursa Agerpres
Un produs media marca Rentrop&Straton 
