Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Fostul presedinte CSM despre raportul pe justitie

Comisia europeana a dat publicitatii Raportul intermediar privind progresele realizate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare. Acesta analizeaza progresele Romaniei in domeniul justitiei in perioada de la ultimul raport, 20 iulie 2011. Consiliul Superior al Magistraturii a fost condus in aceasta perioada de judecatorul Horatius Dumbrava, care, in calitate de presedinte, a coordonat activitatea CSM inclusiv in domeniul atingerii obiectivelor agreate cu Comisia Europeana. Horatius Dumbrava analizeaza continutul raportului intermediar.

Constat ca Raportul intermediar publicat astazi de Comisia Europeana cu privire la progresele din justitie si lupta anticoruptie este unul corect si obiectiv. Toate institutiile ce fac parte din sistemul de justitie sunt laudate pentru eforturile facute si se sugereaza continuarea acestora. Aceasta implica o colaborarea reala intre ele, colaborare de multe ori deficitara in ultimul an.

Raportul lauda modul de intrare in vigoare a Noului Cod Civil in octombrie 2011 si anticipeaza intrarea in vigoare a celorlalte trei coduri. Reamintesc ca, desi sistemului judiciar nu i-au fost alocate inca resurse suplimentare, CSM impreuna cu INM si conducatorii de instante si-au asumat responsabilitatea formarii judecatorilor si informarii populatiei cu privire la noile institutii. Planul de actiune intocmit de CSM a fost respectat intocmai, explicatii ale noului cod sunt disponibile pe site-ul consiliului, iar conferintele de presa organizate de majoritatea instantelor din tara au avut efectul scontat. Nu cred insa ca sistemul poate continua acest experiment si cu intrarea in vigoare a celorlalte trei coduri. Studiile de impact platite cu peste 1 milion de euro releva in mod clar ca este nevoie de resurse umane si financiare suplimentare. De aceea, un calendar cu privire la aceste coduri trebuie stabilit in urma unui dialog deschis intre sistemul judiciar si celelalte puteri, dialog care nu a avut loc pana acum. Resping incercarile de a arunca intrega responsabilitate pe sistemul judiciar si consider, dimpotriva, ca principala responsabilitate pentru trecerea fireasca la aplicarea noilor coduri esentiale revine Executivului prin alocarea resurselor umane si financiare necesare.

Raportul mentioneaza noile legi privind promovarea la Inalta Curte de Casatie si Justitie si raspunderea disciplinara a magistratilor. Daca in privinta primei legi nu am formulat obiectiuni, ea stabilind o procedura menita sa asigure o obiectivitate mai mare in recrutarea judecatorilor supremi, in privinta legii privind raspunderea disciplinara a magistratilor reiterez faptul ca aceasta lege constituie un regres in domeniul reformei justitiei. Ea pune inspectorii judiciari sub controlul ministrului justitiei. Acesta va putea nu numai sa sesizeze Inspectia judiciara cu privire la modul in care judecatorul sau procurorul ia anumite masuri sau chiar pronunta o anumita solutie, ci va putea sa ignore solutiile inspectorului judiciar si sa exercite actiunea disciplinara inclusiv in timpul solutionarii dosarului de catre magistrat, ceea ce constituie o grava imixtiune a politicului in actul de justitie.

Raportul lauda CSM pentru adoptarea in noiembrie anul trecut a Strategiei de intarirea integritatii judiciare si a Planului de actiuni aferent. Intr-adevar, a fost pentru prima data cand un organ reprezentativ al magistratilor a recunoscut vulnerabilitatile din justitie si a propus un set de masuri concrete pentru cresterea profesionalismului, prevenirea comiterii de abateri disciplinare, eliminarea coruptiei din sistem, consolidarea increderii populatiei in justitie. In calitate de presedinte al CSM, anul trecut am declarat „toleranta zero la coruptia judiciara” si sunt convins ca noua conducere a CSM va continua aceeasi politica. De asemenea, in cursul anului trecut CSM a incuviintat perchezitia si luarea masurilor preventive cu privire la mai multi magistrati, cercetati pentru coruptie, indiferent ca erau de la instanta suprema sau de la instante sau parchete mai mici, nefiind blocate astfel in nici un fel procedurile desfasurate de procurori. Desi este oarecum criticata in raport neluarea unei decizii de catre CSM cu privire la un magistrat de la curtea suprema cercetat pentru o astfel de infractiune, arat ca personal am cerut in mod public judecatorului in cauza demisia; oricum, nu exista un cadru legal prin care CSM sa poate revoca din functia de conducere un magistrat cercetat pentru coruptie. Reamintesc in acest sens ca in cursul anului trecut am solicitat ministrului justitiei initierea unei modificari legislative astfel incat un magistrat, sotul sau o ruda apropiata care este cercetata pentru coruptie sa nu mai poata solutiona cauze penale, dar propunerea nu a fost primita.

Raportul mentioneaza ca un aspect pozitiv eliminarea posibilitatii ca magistratii sa scape de sanctiuni disciplinare prin metoda pensionarii daca procedura cercetarii disciplinare este declansata. Reamintesc ca, desi am cerut ministrului justitiei eliminarea pensiei de serviciu si pentru magistratii condamnati pentru coruptie, pana in prezent nu avem nici un raspuns favorabil. Cred ca profesia de magistrat este una de elita, care trebuie exercitata cu demnitate pe toata durata, iar incalcarea cerintei de integritate, chiar la sfarsitul carierei, nu poate avea vreo scuza si magistratul sa fie recompensat ca si cum intreaga cariera si-ar fi desfasurat-o cu onestitate.

Raportul face mentiuni cu privire la durata de solutionare a dosarelor si lauda grabirea proceselor penale la ICCJ. Durata proceselor a constituit preocuparea majora a CSM in cursul anului trecut. Pentru prima data in istoria justitiei, am decis impreuna cu colegii mei sa demaram o inspectie pentru dosarele mai vechi de 1 an in toata tara. Primele rapoarte deja se afla pe masa Consiliului (unul a fost aprobat chiar ieri de sectia de judecatori a CSM) si luna viitoare va fi finalizat raportul privind instanta suprema. Remarc si eu ca noua conducere a ICCJ a avut o preocupareconstanta si cu rezultate pozitive in directia grabirii duratei de solutionare a dosarelor, mai ales in cauzele de coruptie. Imi exprim speranta ca aceste masuri vor proteja totodata dreptul la aparare al partilor din aceste dosare.

Raportul reaminteste nevoia de publicare integrala a hotararilor instantelor si critica CSM pentru stadiul actual al acestui proces. Initiatorul sistemului de publicare in Romania a hotararilor judecatoresti este membru CSM, iar noua conducere va trebui sa solicite in continuare suportul si expertiza lui. Anul trecut am demarat o initiativa care reuneste institutiile reprezentative ale avocatilor si magistratilor, am alcatuit un proiect de statut al unei persoane juridice pe care o dorim infiintata si care sa se ocupe de dezvoltarea mecanismului tehnic care sa faca posibila publicarea celor peste 2 milioane de hotarari pronuntate anual. Revine noii conduceri a CSM indatorirea de a finaliza acest demers.

Raportul critica lipsa de evolutii semnificative in domeniul inspectiei judiciare. Sunt de acord cu aceasta constatare si am ridicat-o eu insumi in cadrul CSM, anul trecut. Din pacate, opinia mea nu a fost impartasita de majoritatea membrilor, care nu au fost de acord cu evaluarea activitatii conducerii Inspectiei Judiciare si, mai mult, chiar a dispus promovarea sefului acestei institutii la instanta suprema. Ca un aspect pozitiv amintesc modificarea de catre noul CSM a procedurii de recrutare a inspectorilor, aspect care a capatat noi valente odata cu intrarea in vigoare a recentelor modificari ale legilor justitiei. Intrucat in luna martie se vor desfasura procedurile de numire a unor noi inspectori, nadajduiesc ca cei mai buni profesionisti vor fi numiti in aceasta institutie.

Raportul prezinta in note pozitive lupta anticoruptie din Romania. Activitatea DNA este una laudabila, dar cred ca va trebui facuta o analiza serioasa a motivelor care au dus la pronuntarea unor achitari. Pregatirea profesionala trebuie sa fie un deziderat continuu, si ea trebuie sa atinga nu doar aspecte de procedura, ci si materii precum coruptia sau achizitiile publice. Pentru continuitatea activitatii DNA, apreciez favorabil decizia de ieri a procurorului general al PICCJ de delegare in functie a procurorului Daniel Morar cu inca 6 luni. Desi mai sunt pedepse relativ mici si cu suspendarea executarii pentru comiterea infractiunilor de coruptie, remarc ca in randul judecatorilor s-a format un puternic curent anticoruptie, ei demonstrand ca realizeaza efectele sociale negative ale acestui flagel. In acest sens, este laudabila redactarea de catre curtea suprema, dupa consultarea curtilor de apel, a ghidului de aplicare a pedepselor in materie de infractiuni de coruptie.

In orice caz, daca putem remarca cu totii ca activitatea DNA are trendul pozitiv in activitatea pe care o desfasoara, ceea ce nu poate fi decat benefic pentru intregul sistem de justitie, nu pot sa nu trag un semnal de alarma cu privire la provocarile pe care sistemul, in special parchetele si Ministerul Public, le au in acest an: numirile la varf in Parchetul General, DNA. Numirile in aceste foarte importante functii din Ministerul Public trebuie corelate in mod necesar cu problemele in ce priveste functionarea acestuia, in conditiile in care de 6 ani nu s-a reusit o reforma a Parchetului General – unde si azi sunt pe statele de functii zeci de procurori, ale caror atributii nu sunt clare, doar putini efectuand activitate specifica muncii de procuror, in conditiile in care majoritatea parchetelor de pe langa tribunale si de pe langa judecatorii sunt incarcate cu dosare de solutionat peste limita admisibila unei activitati normale; in plus, de ani de zile nu a fost efectuat un control de fond la ParchetulGeneral, desi, iata, la Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru prima data in istoria acestei instante a fost efectuat un astfel de control; nu in ultimul rand, majoritatea functiilor de conducere din Parchetul General nu sunt ocupate prin numiri, in urma unor proceduri transparente, ci ele sunt ocupate prin delegare, cu consecinte discutabile asupra unei activitati adecvate a Ministerului Public.

In concluzie:

Justitia se legitimeaza din ce in ce mai mult. Increderea populatiei in justitie este in crestere si ea se poate intari prin continua pregatire profesionala, cresterea actului de justitie si responsabilizarea sistemului. Pentru aceasta este esentiala transparenta actului de justitie si trebuie pus un accent deosebit pe prevenirea comiterii de abateri disciplinare si infractiuni de catre magistrati si personalul de specialitate. De aceea cred ca trebuie pusa in aplicare Strategia pentru intarirea integritatii din justitie si Planul de actiuni aferente, aprobate de Plenul CSM.

Intarirea profesionalismului judecatorilor si procurorilor trebuie sa fie rodul unui efort conjugat al legislativului, executivului si judiciarului insusi. Pentru aceasta, Parlamentul trebuie sa ocroteasca si sa intareasca statutul magistratilor, Guvernul trebuie sa acopere necesarul de resurse financiare, iar CSM sa se preocupe de resursele umane cu tot ce implica aceasta, de la recrutare si pregatire profesionala, pana la evaluare si sanctionare disciplinara numai in cazurile expres si clar prevazute de lege.

Constat efectul pozitiv al Mecanismului de Cooperare si Verificare instituit de Comisia Europeana in 2006. Sunt convins de necesitatea unei continuari a sa, mai ales in actuala conjunctura, cand au avut loc recente modificari legislative care constituie un regres al reformelor ce ar fi trebuit sa conserve independenta justitiei si in conditiile in care sistemul nu este inca pregatit sa faca fata noilor coduri.

Sursa: membricsm.ro
Data aparitiei: 13 Februarie 2012
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Fostul presedinte CSM despre raportul pe justitie":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
©2019 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016