judecatorii si grefierii semnatari ai acestui memoriu solicita Guvernului Romaniei sa ia masurile necesare pentru suplimentarea bugetului alocat Ministerului Justitiei si alocarea de posturi in sistemul judiciar, conform Memorandumului adoptat inca din 2012 in acest sens.
Judecatorii si grefierii atrag atentia asupra supraaglomerarii instantelor ca urmare a numarului insuficient de judecatori si personal auxiliar, ceea ce afecteaza calitatea si celeritatea actului de justitie.
In data de 13 iunie 2012, Guvernul Romaniei a adoptat Memorandumul privind suplimentarea bugetului alocat Ministerului Justitiei pentru anul 2012 si a numarului maxim de posturi aprobat pentru aceasta institutie, in vederea implementarii noului Cod de procedura civila, asigurarea finantarii unor posturi pentru inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii, precum si sustinerea in dezvoltarea si adaptarea infrastructurii instantelor judecatoresti la noile cerinte determinate de impactul noilor coduri. Prin acest memorandum s-a admis necesitatea majorarii numarului de posturi finantate in instantele judecatoresti, cu exceptia inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu 534 posturi pentru anul 2012, cu ocazia rectificarii bugetare, respectiv majorarea numarului maxim pe posturi finantate in acel an, la inalta Curte de Casatie si Justitie cu 10 posturi (magistrat asistent), cu ocazia rectificarii bugetare.
Pentru anii urmatori a fost initiat Memorandumul "Pregatirea sistemului judiciar pentru intrarea in vigoare a noilor coduri. Evaluarea situatiei actuale. Planuri si Masuri" aprobat de Executiv la 26 septembrie 2012 si a fost elaborat un proiect de hotarare, care viza modificarea Hotararii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei. in aceasta hotarare au fost prezentate schimbarile preconizate in ceea ce priveste numarul de posturi suplimentate in sistemul judiciar in anii 2013-2015 astfel: Judecatori: a) 2013: 150 posturi judecatori necesar suplimentare schema; b) 2014: 150 posturi judecatori necesar suplimentare schema; c) 2015: 114 posturi judecatori necesar suplimentare schema. Grefieri, personal auxiliar: a) 2013: 250 posturi personal auxiliar necesar suplimentare schema; b) 2014: 200 posturi personal auxiliar necesar suplimentare schema; c) 2015: 154 posturi personal auxiliar necesar suplimentare schema.
Aceste masuri au fost aduse la indeplinire doar partial si cu mare intarziere. Consecinta a fost aceea a supraincarcarii judecatorilor si grefierilor, acestia devenind vulnerabili fata de riscul unor erori judiciare si a cresterii duratei de solutionare a cauzelor, cu impact direct asupra drepturilor si intereselor legitime ale justitiabililor care trebuie sa se bucure de o solutionare corecta si in termen rezonabil a dosarului lor.
Acesta problema recurenta cu care se confrunta sistemul judiciar a devenit extrem de acuta in urma intrarii in vigoare a noilor coduri.
I. In concret, referitor la modul de implementare a Noului Cod Penal si a Noului Cod de Procedura Penala se ridica urmatoarele probleme:
1. Noutatea absoluta a separarii functiilor intrajudiciare pe care o aduce Noul Cod de Procedura Penala (judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara si instanta de judecata) nu reuseste sa-si atinga scopul cata vreme doua din aceste trei functii sunt exercitate de catre aceeasi persoana (potrivit art. 346 al 7 Cpp judecatorul de camera preliminara care a dispus inceperea judecatii exercita si functia de judecata in cauza).
Trecand peste contradictia evidenta existenta intre principiul separarii functiilor judiciare si exercitarea de catre aceeasi persoana a doua dintre functiile "separate", se ridica problema supraaglomerarii judecatorului. Acelasi judecator exercita judecata de camera preliminara si judecata in fond si, in plus, in cele mai multe instante din tara, exercita si functia de judecator de drepturi si libertati in dosarele care urmeaza a fi judecate de catre colegii sai. Altfel spus, acelasi judecator, ajutat de un singur grefier exercita toate cele trei functii judiciare "separate". Evident ca in sistemele de drept din care a fost imprumutata separarea functiilor judiciare acestea sunt exercitate de persoane diferite, fiecare dintre acestea beneficiind de un personal auxiliar corespunzator.
Teste rezolvate de matematica pentru clasele V-VIII
Fise distractive pentru gradinita
Memorator Gramatica Gimnaziu
2. O alta noutate adusa de Noul Cod de Procedura Penala o constituie Camera Preliminara menita sa verifice legalitatea urmaririi penale.
Practic, in situatia actuala fiecare dosar este judecat de doua ori: o data legalitatea si o data temeinicia si legalitatea. Fiecare judecata presupune termene diferite (unele imperative), hotarari diferite si cai de atac diferite. Aceste doua judecati sunt facute de catre acelasi judecator.
Pentru a rezuma considerentele de la pct. 1 si 2 se poate spune ca fiecare judecator indeplineste trei functii judiciare "diferite" si fiecare dosar este judecat de doua ori. Aceasta in conditiile in care pe taramul vechilor coduri un judecator indeplinea o singura functie judiciara (functia de judecata) si fiecare dosar era judecat o singura data atat cu privire la legalitate cat si cu privire la temeinicie.
Concluzia este importanta pentru a se observa ca, in mod evident, au de suferit atat eficienta cat si celeritatea judecatii. in prezent un singur judecator indeplineste o tripla functie, un singur grefier indeplineste o tripla functie, iar fiecare dosar are o dubla complexitate si o dubla birocratie. Toate acestea in conditiile unor scheme de personal care nu satisfaceau necesarul nici anterior intrarii in vigoare a noilor coduri.
3. Instabilitatea cadrului legislativ (pana in prezent au fost constatate aproape 40 de neconstitutionalitati ale articolelor din noile coduri) si lipsa unor masuri corespunzatoare de sustinere a implementarii acestora nu poate fi compensata prin masuri administrative care stirbesc independenta judecatorului, cum sunt controalele efectuate de catre Inspectia Judiciara, care ignora realitatea supraaglomerarii, sau sedintele de practica neunitara in care se adopta prin vot hotarari ce devin, de facto, obligatorii.
II. in materie civila activitatea judecatorilor a fost suplimentata in conditiile noilor reglementari.
1. Aceasta crestere a atributiilor judecatorilor s-a produs prin aparitia noilor activitati din etapa regularizarii cererilor, iar dactilografierea hotararilor judecatoresti a fost preluata de catre judecatori de la grefierii dactilografi, reglementarea in vigoare renuntand la a mai consacra categoria grefierului dactilograf.
Astfel, judecatorul a devenit nu doar persoana care trebuie sa analizeze dosarul, sa studieze amplu si temeinic legislatia, jurisprudenta, doctrina nationale si europene, ci si un functionar care trebuie sa dactilografieze cu rapiditate in jur de 5.000 de pagini format A4 anual.
2. in conditiile noului Cod de procedura fiscala, trebuie observat ca s-a suplimentat si activitatea judecatorilor care judeca in materia contenciosului administrativ si fiscal, in sensul ca acestia vor solutiona pe fond contestatii asupra carora organul fiscal nu s-a pronuntat (art. 281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala).
3. Totodata, se remarca cresterea substantiala a atributiilor grefierilor, care in noua reglementare efectueaza comunicarea tuturor hotararilor judecatoresti, inclusiv a celor definitive, precum si comunicarea multitudinii de adrese instituie de noul Cod de procedura civila in etapa regularizarii si inexistente in vechiul cadru legislativ, care se adauga celei de redactare a incheierilor de sedinta si a adreselor dispuse de instante.
Este evident ca supraaglomerarea judecatorului si a grefierului afecteaza nu numai independenta justitiei, ci si calitatea judecatii. De aceea rezolvarea problemei supraaglomerarii judecatorului si a grefierului constituie o obligatie fundamentala atat a Ministerului Justitiei, in calitatea sa de administrator al justitiei, cat si a Consiliului Superior al Magistraturii, in calitatea sa de garant al independentei justitiei.
Credem ca solutionarea acestei probleme trebuie sa constituie o prioritate si pentru membrii puterii legislative si executive, data fiind importanta respectarii principiului constitutional al independentei judecatorilor.
Problemele reflectate de punerea in vigoare a noilor coduri, atat in materie civila, cat si in materie penala, sunt generate de indeplinirea obligatiilor ce reveneau in special Guvernului in vederea pregatirii sistemului pentru implementarea acestora.
in concluzie, pentru considerentele aratate, judecatorii si grefierii semnatari ai acestui memoriu solicita Guvernului Romaniei sa puna in aplicare masurile promise inainte de intrarea in vigoare a noilor coduri, si anume suplimentarea schemelor de personal pentru judecatori si personalul auxiliar, conform celor asumate prin cele doua memorandumuri amintite in preambulul scrisorii.
Anexam lista cu judecatorii si grefierii care sustin acest memoriu.
Cu stima,
Judecator Dana Girbovan
Presedinte
Sursa: UNJR
Redactia E-Juridic are un colectiv de 4 autori specializati din domeniul juridic cu toate ramificatiile sale. Zilnic aducem in atentia dvs. tot ce este nou legat de proiecte de legi, acte adoptate si noutati legislative. Va explicam in mod detaliat modificarile aparute si oferim solutii practice pentru orice dilema generata de noutatile cotidiene.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri