Propunere de modificare a legislatiei taxelor judiciare de timbru in cadrul proiectului de imbunatatire a accesului la justitie

Prin promovarea unui proiect ce are in vedere excluderea din legislatia taxelor judiciare de timbru a unor aspecte cu caracter prohibitiv pentru accesul la justitie, apreciem ca atingem scopul grupului de lucru: promovarea democratiei in domeniul justitiei.

Noua reglementare, incercand sa defineasca natura taxelor judiciare de timbre, prevede ca acestea: reprezinta plata serviciilor prestate de catre instantele judecatoresti, precum si de catre Ministerul Justitiei si Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie [art. 1 alin. (2)].

si in viziunea Curtii de la Strasbourg, accesul la un tribunal nu este un drept absolut, nefiind afectat, in principiu, de conditionarea platii unor taxe.  Se recunoaste obligatia justitiabililor de a contribui la costurile pe care statul le are cu privire la organizarea serviciului public al justitiei. Totusi, ce caracterizeaza gandirea instantei europene este grija ca, tinand seama de criterii precum natura dreptului dedus judecatii, cuantumul taxei, faza procesuala in care este impusa taxa, circumstantele cauzei, situatia financiara a partilor, taxele judiciare sa nu reprezinte pentru un anumit justitiabil un impediment efectiv in ce priveste accesul la justitie. Se retine ca limitarea accesului la justitie prin impunerea unor taxe trebuie sa se supuna conditiilor cumulative: limitarea accesului la justitie sa aiba un scop legitim si sa fie proportionala cu scopul urmarit. in acest sens, numai cateva din solutiile relevante, CEDO, Hotararea Kreuz c. Poloniei, 19.06.2001; CEDO, Hotararea Brezeanu c. Romaniei, 21.07.2009; CEDO, Hotararea Weissman c. Romaniei, 24 mai 2006; CEDO, Hotararea Iorga c. Romaniei, 25.01.2007; CEDO, Hotararea Mehmet si Suna Yigit c. Turciei, 17 iulie 2007; CEDO, Hotararea Podbielski si PPU Polpure c. Poloniei, 26 iulie 2005.

Ideea proportionalitatii in materia taxelor judiciare de timbru a fost dezvoltata in jurisprudenta CEDO mai mult in legatura cu raportul dintre scopul legitim urmarit prin impunerea unor taxe pentru accesul la justitie si mijloacele utilizate (efectivitatea accesului la justitie nu trebuie afectata prin cuantumul ridicat al acestor taxe, prin lipsa capacitatii de achitare a reclamantului sau de faza procesuala in care este impusa obligatia de plata a taxei), dar justitiabilii se asteapta la o dezbatere pe taramul proportionalitatii intre taxa si serviciul solicitat, in logica notiunii de "justa asezare a taxelor".

Propuneri de modificare a O.U.G. nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

    Art. 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"(1) Cererile in materia partajului judiciar se taxeaza astfel:

    cereri pentru stabilirea calitatii de mostenitor, a masei partajabile si cereri de partaj - 50 de lei.
    cererea de raport - potrivit art.3 alin. (1), calculata la valoarea bunurilor a caror raportare se solicita;

Manual de politici contabile - Stick USB

Vezi AICI detalii

Modele de texte pentru nota 10 la Evaluarea Nationala clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2024 varianta tiparita

Vezi AICI detalii

    Separat de aceasta taxa, daca partile contesta bunurile de impartit sau drepturile ori marimea drepturilor coproprietarilor in cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciara de timbru se datoreaza de titularul cererii la valoarea contestata.
    Daca se formuleaza mai multe cereri de catre aceeasi parte, aceasta nu va datora o taxa mai mare decat cea stabilita potrivit art.3 alin.(1), calculata la intreaga masa partajabila."

Au fost avute in vedere urmatoarele argumente:

Reglementarea actuala a taxelor judiciare de timbru in materia cererilor privind partajul si a altor cereri in materie succesorala, aflate in stransa legatura cu acestea sunt vadit prohibitive in privinta accesului la justitie. Sunt nemultumiri din partea justitiabililor relative la imposibilitatea de acces la justitie in cazul partajelor din cauza taxelor judiciare de timbru. Unii dintre justitiabili recurg la forme de substitut, precum partajul de folosinta pentru ca nu isi permit luxul unui proces de partaj judiciar.

Continuarea aici.