Punct de vedere cu privire la Raportul Comisiei Europene (MCV)

1. Raportul constata un "bilant impresionant" in ceea ce priveste rezolvarea cazurilor de coruptie la nivel mediu si inalt si recomanda mentinerea eforturilor institutiilor judiciare in acest sens.
2. Totodata, raportul atrage atentia asupra atacurilor puternice indreptate impotriva magistratilor si a sistemului judiciar de catre mass-media si politicieni, definindu-le drept “o amenintare serioasa pentru ireversibilitatea luptei anticoruptie" si noteaza ca, in 2016, au devenit deosebit de intense atacurile impotriva Directiei Nationale Anticoruptie.

3. O alta ingrijorare este legata de modificarile legislative menite in mod clar sa slabeasca sau sa reduca domeniul de aplicare al infractiunilor de coruptie, cu referire la cele doua proiecte de ordonanta de urgenta prezentate spre consultare de catre Guvern la 18.01.2017 care " ar putea afecta cadrul juridic privind coruptia si rezultatele luptei impotriva coruptiei".

Concret raportul constata ca, in privinta combaterii coruptiei la nivel inalt, bilantul a fost unul solid si din perspectiva investigatiilor, dar si a cazurilor finalizate in instante "cu o clara accelerare dupa anul 2011",in sensul in care:

- au fost finalizate cazuri privind politicieni de la toate nivelurile si din toate partidele politice, precum si privind functionari publici, magistrati si oameni de afaceri.
- Directia Nationala Anticoruptie investigheaza un numar mare de cazuri si trimite in fiecare an in judecata sute de persoane acuzate de coruptie la nivel mediu si inalt, iar inalta Curte de Casatie si Justitie si curtile de apel pronunta condamnari definitive intr-un numar inca mare de cazuri de coruptie la nivel mediu si inalt.
- s-a inregistrat o tendinta puternica in sensul confiscarii bunurilor pentru recuperarea prejudiciului cauzat de infractiunile de coruptie.

Raportul califica acest bilant, mentinut constant in 2016, drept un semn de independenta si profesionalism al institutiilor judiciare. Cu toate acestea, constata ca repetitivitatea unor infractiuni similare sugereaza, totodata, ca masurile de prevenire a coruptiei nu au fost eficace.

Mentinerea eforturilor institutiilor judiciare care combat coruptia la nivel inalt ramane cel mai important semnal de consolidare a luptei anticoruptie, remarcat in raport, care mai subliniaza ca DNA a constituit, de asemenea, un exemplu destul de bun in ceea ce priveste raportarea, ceea ce arata un nivel inalt de deschidere si vointa de analiza.

Compuneri perfecte pentru clasele III-IV

Vezi AICI detalii

Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor

Vezi AICI detalii

250 Modele Fise de Post

Vezi AICI detalii

Document mai noteaza ca "succesul urmaririi penale si condamnarii multor politicieni renumiti in Romania este un semn de independenta a sistemului judiciar, care arata ca nici ocupantii unor posturi inalte nu sunt deasupra legii daca au comis infractiuni." Se constanta insa ca acest lucru a determinat atacuri adesea orientate direct catre magistrati in mod individual, ceea ce depaseste critica sau dezaprobarea unei pedepse sau contestarea unei hotarari prin mijloacele legale aflate la dispozitie. Se atrage atentia ca atacurile care vizeaza discreditarea diferitilor magistrati sau a institutiilor judiciare risca sa submineze increderea opiniei publice in ansamblul sistemului judiciar si, eventual, sa intimideze diferitii magistrati.

Din perspectiva legislativa se mentioneaza ca intrarea in vigoare a Noului Cod Penal si a Noului Cod de Procedura Penala in 2014, creeaza acum de un cadru legal cuprinzator pentru combaterea infractiunilor de coruptie. inca de la inceput, stabilitatea cadrului legal a fost o preocupare constanta, avand in vedere, astfel cum s-a mentionat mai sus, tentativele periodice de modificare a legilor anticoruptie, adesea fara consultarea institutiilor-cheie ale statului si a institutiilor judiciare din acest domeniu.

Autorii raportului insista ca "legislatia anticoruptie trebuie sa se aplice tuturor in mod egal si la toate nivelurile" si ca dezbaterile din Parlament cu privire la criteriile obiective pentru justificarea refuzului de ridicare a imunitatii nu au condus la schimbare in sensul recomandarilor anterioare din rapoartele MCV. Aceste recomandari retinusera lipsa unei abordari sistematice care sa explice refuzurile de a se ridica imunitatea parlamentara pentru a permite anchete sau masuri preventive. In acest sens, in actualul raport se recomanda "adoptarea unor criterii obiective pentru luarea si motivarea deciziilor de ridicare a imunitatii parlamentarilor pentru a se asigura faptul ca imunitatea nu este folosita pentru a se evita cercetarea si urmarirea penala a infractiunilor de coruptie."