Reprezentantii Comisiei de la Venetia, intalnire cu sefii DNA si DIICOT pe tema Codurilor Penale

Din partea Ministerului Public au participat procurorul-sef interimar al DNA, Anca Jurma, procurorul-sef al DIICOT, Felix Banila, si Bogdan Licu, adjunct al procurorului general.

O delegatie a Comisiei de la Venetia se afla la Bucuresti joi si vineri pentru pregatirea unei opinii referitoare la modificarile recente aduse Codului penal si Codului de procedura penala de catre Parlament.

Opinia a fost solicitata de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.

Procurorul sef al DNA, Anca Jurma, a declarat vineri, dupa intrevederea avuta cu membrii Comisiei de la Venetia, ca discutiile au avut un caracter tehnic si au vizat legile de modificare a Codurilor penale.

"A fost o intalnire tehnica cu expertii Comisiei de la Venetia. Am discutat despre legile de modificare a Codurilor penale, aspecte tehnice, observatii pe care Ministerul Public deja le-a comunicat (...) Nu discutam de ingrijorari. Toate observatiile pe care procurorii le-au formulat si le-au inaintat atat Parchetului General, cat si CSM sunt publice. Am discutat aspecte tehnice ca intre juristi", a spus Jurma.

Reamintim pe aceasta cale ca DNA a emis acum cateva luni un comunicat extins despre modificarile pe care PSD-ALDE le pregatesc Codului Penal si Codului de Procedura Penala. Il puteti citi integral, mai jos.

Nu uitati! Codul Penal si Codul de Procedura Penala sunt disponibile pe E-Juridic pentru descarcare in format .PDF complet gratuit!

Manualul Contabilului Incepator - stick USB

Vezi AICI detalii

Fise distractive pentru gradinita

Vezi AICI detalii

Impozitarea veniturilor din chirii 2024

Vezi AICI detalii

Potrivit unui comunicat al DNA, in sedinta de joi a Comisiei speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei au loc dezbateri privind propunerile de modificare si completare a dispozitiilor Codului de procedura penala si Codului penal prin raportare la transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European si a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumtiei de nevinovatie si a dreptului de a fi prezent la proces in cadrul procedurilor penale.

"Aceste modificari vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale, deoarece elimina instrumentele legale indispensabile prin care organele de ancheta pot investiga infractiunile. In realitate toate garantiile pe care le implica Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European si a Consiliului din 09.03.2016 sunt deja prevazute in legislatia interna", precizeaza DNA.

Asadar, arata sursa citata, directiva este folosita doar ca un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmarire penala de a descoperi si de a dovedi infractiuni, iar scopul acestor modificari nu are nicio legatura cu prezumtia de nevinovatie.

Astfel, procurorii anticoruptie sustin ca modificarea articolului 307 alineatul 2 Cod procedura penala va obliga procurorii ca imediat dupa inregistrarea unei sesizari care priveste o persoana determinata sa o anunte pe aceasta si sa ii permita sa asiste la actele efectuate. In acest mod, nu vor mai putea fi administrate mijloace de proba care presupun confidentialitate, precum inregistrarile telefonice sau ambientale, perchezitii domiciliare sau informatice ori prinderi in flagrant.

De asemenea, DNA precizeaza ca modificarea articolului 83 Cod procedura penala, prin care se da dreptul suspectului si inculpatului sa asiste la audierile martorilor, va ingreuna efectuarea urmaririi penale, avand in vedere ca in numeroase situatii martorii vor fi intimidati de prezenta autorului infractiunii, mai ales in situatiile in care se afla in relatie de subordonare fata de acesta, cum se intampla in situatia infractiunilor de abuz in serviciu si coruptie. In prezent, legea da dreptul avocatului sa asiste la aceste audieri, garantie absolut suficienta pentru a dreptul la aparare al persoanei cercetate.

Mai mult, Directia precizeaza ca, prin modificarea articolului 267 alineatul 2 Cod procedura penala, procurorii vor fi privati de un instrument indispensabil in investigarea infractiunilor, si anume accesul rapid la informatii pentru a putea actiona eficient pentru descoperirea faptelor.

"Trebuie mentionat ca orice institutie este obligata sa comunice organelor de urmarire penala orice informatii necesare in cadrul unei anchete, iar prin accesul la bazele de date creste doar viteza de reactie pentru identificarea rapida a autorilor unei infractiuni. Nu poate fi conditionat accesul procurorului si al politistului la instrumente investigative de acordarea aceluiasi drept si autorilor infractiunilor. Dreptul la aparare presupune garantii pentru persoana cercetata, nu taierea instrumentelor la care are acces organul de urmarire penala, pentru a-l impiedica sa descopere infractiunile savarsite", se arata in comunicat.

DNA mai sustine si faptul ca, prin modificarea articolului 223 alineatul 2 Cod procedura penala, nu vor mai putea fi arestati preventiv autorii infractiunilor de coruptie, evaziune fiscala, spalare de bani, chiar daca lasarea lor in libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publica.

Institutia anticoruptie mai spune ca modificarea articolului 273 Cod procedura penala dezincrimineaza practic infractiunea de marturie mincinoasa, cu efect inclusiv asupra tuturor cauzelor aflate pe rol avand ca obiect aceasta infractiune, prin aplicarea principiului legii penale mai favorabile, fiind extrem de dificila, chiar imposibila aflarea adevarului, in conditiile in care martorii vor sti ca pot minti fara sa aiba nicio consecinta, avand impunitate.

Totodata, adauga DNA, modificarea articolului 542 Cod procedura penala introduce o raspundere obiectiva a magistratului, in toate situatiile, pentru ca actiunea in regres nu mai este conditionata de dovedirea relei credinte sau a gravei neglijente, asa cum este in reglementarea actuala.

Un alt exemplu dat de DNA este introducerea articolului 542 alineatul 11 Cod procedura penala, care reglementeaza o noua forma a infractiunii de abuz in serviciu, doar pentru magistrati, si incrimineaza inclusiv savarsirea faptei din culpa indiferent de natura obligatiei incalcate.

"Aceasta forma a infractiunii de abuz in serviciu reprezinta o discriminare evidenta fata de toate celelalte categorii sociale care sunt sanctionate doar daca actioneaza cu intentie si doar daca incalca prevederi dintr-o lege", avertizeaza anchetatorii anticoruptie.

Directia Nationala Anticoruptie mai noteaza ca prin modificarea articolului 364 Cod procedura penala devine practic imposibila condamnarea in lipsa a unei persoane.

"Prin modificarea articolului 335 Cod procedura penala, o solutie initiala de clasare nu va mai putea fi infirmata dupa 6 luni, chiar daca ar aparea probe noi care ar dovedi ca persoana a savarsit in realitate infractiunea pentru care a fost cercetata. Exista numeroase situatii in care sunt descoperite noi mijloace de proba dupa dispunerea unei solutii de clasare in cauze care vizeaza infractiuni dintre cele mai grave, insa autorii acestor fapte nu vor mai putea fi trasi la raspundere penala", mai exemplifica DNA.

Mai mult, arata sursa citata, nu vor mai putea fi arestati preventiv autorii infractiunilor contra capacitatii de aparare a Romaniei, infractiuni de genocid, contra umanitatii si de razboi, daca comit aceste infractiuni fara violenta. Prin aceasta modificare se realizeaza o discriminare evidenta intre autorii acestor fapte si cei ai unor infractiuni mai putin grave (falsificare de moneda) si se poate da nastere unei stari de insecuritate in societate.

DNA mentioneaza si ca modificarea articolului 139 Cod procedura penala va duce la eliminarea, dintre mijloacele de proba, a inregistrarilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va ingreuna dovedirea infractiunilor.

Institutia mai avertizeaza si ca modificarea articolului 168 Cod procedura penala va duce la imposibilitatea de a folosi, intr-o alta cauza, rezultatele unei perchezitii informatice si va ingreuna dovedirea unor infractiuni, fara niciun argument obiectiv, neputandu-se justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii si in baza autorizatiei unui judecator.

"Introducerea articolului 4 alineatul 3 si 4 Cod procedura penala realizeaza o evidenta discriminare intre autorii unor infractiuni si dreptul publicului de a avea acces la informatii de interes public. Aceste reglementari contravin jurisprudentei constante a Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Recomandarii (2003) 13 a Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei, Rezolutiei nr.428/1970 adoptata de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei privind obligatia statelor de a asigura accesul oricarei persoane interesate si mass-media la informatii de interes public. Cercetarile efectuate in cauze de coruptie, spalare de bani, evaziune fiscala, cauze de violenta etc reprezinta informatii de interes public, asa incat, restrictia echivaleaza cu incalcarea dreptului publicului de a avea acces la informatii publice", mai precizeaza procurorii anticoruptie.