Ministerul Justitiei, in temeiul atributiilor legale care ii revin referitor la profesia de notar public, a luat act de hotararile Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) si a demarat o ampla analiza interna a impactului acestor decizii asupra legislatiei nationale relevante, urmarindu-se identificarea masurilor care se impun a fi promovate in perioada urmatoare.
In data de 24 mai 2011, Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronuntat in sapte cauze (actiuni in constatarea neindeplinirii obligatiilor de stat membru
1), declansate in 2008 de Comisia Europeana (CE) impotriva Belgiei, Frantei, Luxemburgului, Austriei, Germaniei, Greciei si Portugaliei.
Instanta de la Luxemburg a statuat ca impunerea conditiei cetateniei unui stat membru pentru accesul la profesia de notar constituie o discriminare interzisa de dreptul Uniunii Europene. Principalul argument a constat in faptul ca modul in care sunt concepute atributiile incredintate notarilor in dreptul intern al statelor parate nu implica o participare directa si specifica la exercitiul autoritatii publice, astfel incat sa justifice o derogare de la normele generale privind libertatea de stabilire.
Hotararile CJUE produc efecte obligatorii pentru statele membre parate
2, carora le incumba obligatia de a lua toate masurile necesare (legislative, administrative) pentru respectarea acestora. In ipoteza in care statele in cauza nu isi adapteaza conduita la standardele impuse de CJUE, CE are posibilitatea de a sesiza din nou instanta de la Luxemburg pentru eventuala aplicare a unor sanctiuni pecuniare (sub forma unei sume forfetare si/sau penalitati cu titlu cominatoriu).
Similar statelor membre in privinta carora s-a constatat incalcarea dreptului UE, legislatia romana impune conditia detinerii cetateniei romane pentru exercitarea profesiei de notar, restrictionand astfel accesul cetatenilor din alte state membre la aceasta activitate, conform art. 16, lit. a din Legea 36/1995 privind notarii publici si activitatea notariala, cu modificarile si completarile ulterioare.
____________
1. Cauzele C-47/08 Comisia c. Belgia, C-50/08 Comisia c. Franta, C-51/08 Comisia c. Luxemburg, C-53/08 Comisia c. Austria, C-54/08 Comisia c. Germania, C-61/08 Comisia c. Grecia si C-52/08 Comisia c. Portugalia.
2. Portugalia este singurul dintre cele sapte state parate in privinta caruia CJUE nu a retinut o neindeplinire a obligatiilor, deoarece singurul capat de cerere formulat de CE a vizat neaplicarea in cazul notarilor a directivelor UE privind recunoasterea calificarilor profesionale, iar acesta a fost respins de instanta pe motivul unei incertitudini in cadrul UE cu privire la existenta unei obligatii suficient de clare (CJUE neavand inca ocazia sa se pronunte asupra problemei daca activitatile notariale intra sau nu sub incidenta derogarii de la regulile generale privind libertatea de stabilire) pentru statele membre de a transpune in ceea ce priveste profesia de notar directivele privind recunoasterea calificarilor profesionale. Din punct de vedere formal, Portugalia a abrogat inca din anul 1997 conditia cetateniei pentru accesul la profesia de notar.
