CJUE: Camerele video din bloc NU incalca GDPR

Pe scurt, CJUE a aratat ca siguranta persoanei in preajma domiciliului ei si protejarea bunurilor acesteia primeaza in fata vointei individului de a nu fi inregistrat video. Asadar, instalarea acestor camere in scara blocului este in acord cu normele GDPR. Avem, totodata, si noutatea anularii necesitatii de a obtine acordul persoanei care este inregistrata de sistemul de supraveghere.

Cauza C-708/18 si-a gasit, in sfarsit, rezolvare. Inainte de a trece la concluzii, trebuie sa intelegem cum s-a ajuns in aceasta situatie. Speta provine din Romania.

Conform CJUE, proprietarul unui apartament a fost in dezacord cu asociatia de proprietari care, la cererea mai mult locatari, a instalat un sistem de supraveghere video performant. In total, au fost instalate trei camere. 

Citeste si: Regulamentul GDPR, impartit in 12 politici si 8 proceduri. Acum e mai usor sa-l aplici!

Prima camera era orientata spre fatada imobilului, in timp ce cea de a doua si cea de a treia camera erau instalate in holul de la parter si, respectiv, in ascensorul imobilului.

TK s‑a opus instalarii acestui sistem de supraveghere video, pentru motivul ca aceasta constituia o incalcare a dreptului la respectarea vietii private.

Intrucat a constatat ca, in pofida numeroaselor sale demersuri si a recunoasterii scrise de catre asociatia de proprietari a nelegalitatii sistemului de supraveghere video instalat, acest sistem continua sa functioneze, TK a sesizat instanta de trimitere in scopul de a obliga asociatia mentionata sa demonteze cele trei camere si sa le scoata din functiune definitiv, sub sanctiunea impunerii unei amenzi civile.

In fata acestei instante, TK a sustinut ca sistemul de supraveghere video in cauza incalca dreptul primar si derivat al Uniunii, in special dreptul la respectarea vietii private, precum si legislatia nationala referitoare la dreptul la respectarea vietii private. Pe de alta parte, acesta a aratat ca asociatia de proprietari isi asumase functia de operator de date cu caracter personal fara sa fi urmat procedura de inregistrare prevazuta in acest scop de lege.

Asociatia de proprietari a aratat ca decizia de a instala un sistem de supraveghere video a fost luata in scopul de a controla cat mai eficient posibil intrarile si iesirile din imobil, din cauza faptului ca ascensorul fusese vandalizat in numeroase randuri si ca mai multe apartamente, precum si partile comune facusera obiectul unor spargeri si furturi.

Teste distractive pentru clasa pregatitoare

Vezi AICI detalii

Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale

Vezi AICI detalii

Modele de texte pentru nota 10 la Evaluarea Nationala clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

250 Modele Fise de Post

Vezi AICI detalii

Dupa ce Tribunalul Bucuresti (instanta de trimitere) n-a reusit sa obtina interpretare ideala, a sesizat CJUE. Magistratii romani au aratat ca, potrivit articolului 5 din Legea nr. 677/2001, regula generala este aceea ca o prelucrare de date cu caracter personal, precum inregistrarea imaginilor prin intermediul unui sistem de supraveghere video, poate fi efectuata numai daca persoana vizata si‑a dat consimtamantul in mod expres si neechivoc. Alineatul (2) al aceluiasi articol ar prevedea insa o serie de exceptii de la aceasta regula, printre care figureaza cea potrivit careia prelucrarea datelor cu caracter personal este necesara pentru protectia vietii, a integritatii fizice sau a sanatatii persoanei vizate ori a unei alte persoane amenintate. Decizia nr. 52/2012 a ANSPDCP ar prevedea o exceptie de aceeasi natura.

Instanta de trimitere se refera in continuare, printre altele, la articolul 52 alineatul (1) din carta, care consacra principiul potrivit caruia trebuie sa existe un raport de proportionalitate intre scopul urmarit prin ingerinta in drepturile si libertatile cetatenilor si mijloacele utilizate.

Or, potrivit acestei instante, sistemul de supraveghere video in discutie in fata sa nu pare sa fi fost utilizat intr‑un mod sau intr‑un scop care sa nu corespunda obiectivului declarat de asociatia de proprietari, si anume acela de a proteja viata, integritatea fizica si sanatatea persoanelor vizate, adica a coproprietarilor imobilului in care a fost instalat acest sistem.

In aceste conditii, Tribunalul Bucuresti a hotarat sa suspende judecarea cauzei si sa adreseze Curtii urmatoarele intrebari preliminare:

• „Articolele 8 si 52 din carta, precum si articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46 trebuie interpretate in sensul ca se opun unor dispozitii nationale precum cele in discutie in litigiul principal, respectiv articolul 5 alineatul (2) din [Legea nr. 677/2001] si articolul 6 din [Decizia nr. 52/2012 a ANSPDCP], care prevede posibilitatea supravegherii video pentru asigurarea pazei si protectiei persoanelor, bunurilor si valorilor si pentru realizarea unor interese legitime, fara consimtamantul persoanei vizate?
• Articolele 8 si 52 din carta trebuie interpretate in sensul ca restrangerea drepturilor si libertatilor prin supravegherea video respecta principiul proportionalitatii, cerinta de «a fi necesara» si de a «raspunde obiectivelor de interes general sau necesitatii protejarii drepturilor si libertatilor celorlalti», in conditiile in care operatorul are posibilitatea de a lua alte masuri de protejare a interesului legitim vizat?
• Articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46 trebuie interpretat in sensul ca «interesul legitim» al operatorului trebuie sa fie dovedit, precum si sa fie nascut si actual prin raportare la momentul prelucrarii?
• Articolul 6 alineatul (l) litera (e) din Directiva 95/46 trebuie interpretat in sensul ca o prelucrare (supraveghere video) este excesiva sau nu este adecvata, in conditiile in care operatorul are posibilitatea de a lua alte masuri de protejare a interesului legitim vizat?".

CJUE a raspuns si a aratat ca: "Articolul 6 alineatul (1) litera (e) si articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, citite in lumina articolelor 7 si 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretate in sensul ca nu se opun unor dispozitii nationale care autorizeaza instituirea unui sistem de supraveghere video precum sistemul in discutie in litigiul principal instalat in partile comune ale unui imobil cu destinatie de locuinta, in scopul de a urmari interese legitime care constau in asigurarea pazei si a protectiei persoanelor si a bunurilor, fara consimtamantul persoanelor vizate, daca prelucrarea datelor cu caracter personal efectuata prin intermediul sistemului de supraveghere video in cauza indeplineste conditiile prevazute la articolul 7 litera (f) mentionat, aspect a carui verificare revine instantei de trimitere".

Cand se incalca, totusi, GDPR prin instalarea de camere video?

Conform CJUE, montarea unui astfel de sistem de supraveghere este legal doar atunci cand "in cauza sunt indeplinite conditiile prevazute la articolul 7, litera (f)", conditii ce tin de prelucrarea datelor fara acordul persoanei.

Asadar, camerele video nu pot fi instalate in bloc atunci cand:

• monitorizarea se face excesiv, cu scopul de a avea imagini stocate doar cu anumiti locatari din condominiu;
• se urmareste intimidarea sau santajarea unui proprietar sau chirias;
• sunt operate de persoane neautorizate;
• se urmareste spionarea unor anumite persoane.

!!! Obtine rapid raspuns personalizat, documente necesare implementarii corecte a GDPR sau/si lamuriri cu privire la ramificatiile Regulamentului doar cu ajutorul specializat oferit de PortalProtectiaDatelor!

Dreptul roman prevede la art. 5 din Legea nr. 677/2001 urmatoarele lucruri importante pe care trebuie sa le retinem:

• "(1) Orice prelucrare de date cu caracter personal, cu exceptia prelucrarilor care vizeaza date din categoriile mentionate la articolul 7 alineatul (1) [si la] articolele 8 si 10, poate fi efectuata numai daca persoana vizata si‑a dat consimtamantul in mod expres si neechivoc pentru acea prelucrare.
• (2) Consimtamantul persoanei vizate nu este cerut in urmatoarele cazuri:
  • a) cand prelucrarea este necesara in vederea executarii unui contract sau antecontract la care persoana vizata este parte ori in vederea luarii unor masuri, la cererea acesteia, inaintea incheierii unui contract sau antecontract;
  • b) cand prelucrarea este necesara in vederea protejarii vietii, integritatii fizice sau sanatatii persoanei vizate ori a unei alte persoane amenintate;
  • c) cand prelucrarea este necesara in vederea indeplinirii unei obligatii legale a operatorului;
  • d) cand prelucrarea este necesara pentru aducerea la indeplinire a unei sarcini de interes public sau care rezulta din exercitarea autoritatii publice cu care este investit operatorul sau tertul caruia ii sunt comunicate datele;
  • e) cand prelucrarea este necesara in vederea realizarii unui interes legitim al operatorului sau al tertului caruia ii sunt dezvaluite datele, cu conditia ca acest interes sa nu prejudicieze interesul sau drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei vizate;
  • f) cand prelucrarea priveste date obtinute din documente accesibile publicului, conform legii;
  • g) cand prelucrarea este facuta exclusiv in scopuri statistice, de cercetare istorica sau stiintifica, iar datele raman anonime pe toata durata prelucrarii.
• (3) Prevederile alineatului (2) nu aduc atingere dispozitiilor legale care reglementeaza obligatia autoritatilor publice de a respecta si de a ocroti viata intima, familiala si privata".