Asociatia Magistratilor din Romania (A.M.R), organizatie profesionala nationala a judecatorilor si procurorilor, de utilitate publica, apolitica, nonguvernamentala, dupa consultarea prealabila a judecatorilor si procurorilor la nivel national, solicita Plenului Consiliului Superior al Magistraturii sa respinga propunerea legislativa enuntata de domnul judecator Nicolae Horatius Dumbrava, presedintele CSM.
1. Apreciem ca presedintele Consiliului Superior al Magistraturii a incalcat dispozitiile art. 133 alin. 3 din Constitutie, text care contribuie la demitizarea sefului din justitie, acesta fiind practic doar un moderator al sedintei, in intarirea spiritului de decizie colectiva in cadrul autoritatii si nu o entitate de autoritate de sine statatoare, distinct intre membrii alesi ai CSM. (A se vedea Revizuirea Constitutiei Romaniei: explicatii si comentarii, Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Antonie Iorgovan)
2. Apreciem ca atitudinea reactiva a presedintelul CSM se datoreaza unor stimuli din mediul politic si din mass media care au avansat critici si acuzatii de lipsa de fermitate, de initiativa, cu afectarea imaginii proprii si a Consiliului in general.
3. Initiativa legislativa nascuta peste noapte si promovata la punctul 1 al ordinii de zi modificate a sedintei CSM din 18 octombrie 2011, cu incalcarea normelor legale in vigoare, vine in intampinarea actiunilor concertate de reconsiderare a pensiilor de serviciu cu care se pare ca presedintele Consiliului este de acord.
4. In niciun moment al elaborarii, discutarii si avizarii proiectului de modificare legislativa a raspunderii disciplinare a magistratilor, presedintele CSM nu s-a aratat preocupat de promovarea propriilor propuneri, desi premisele pe care le invoca in fundamentarea initiativei preexistau acesteia.
5. Explicatiile introductive sunt neconvingatoare, de circumstanta, lipsite de valoare juridica; se desconsidera norme juridice consacrate in texte constitutionale si legi organice.
6. Initiatorul acestei propuneri legislative ignora prevederile art. 15 alin. 2 din Constitutie (legea dispune numai pentru viitor), iar in eventualitatea in care aceasta s-ar accepta (?!), ea nu ar fi aplicabila „magistratilor condamnati definitiv penal”, ci eventual celor care isi vor incepe cariera in magistratura sub imperiul acestei legi, ceea ce transforma „tinta” in „avertisment”.
7. Ii sunt straine presedintelui CSM dispozitiile constitutionale – art.16 alin.1, art.43 alin.1 si 2; art. 38, art.65 alin.1 lit.b din Legea 303/2004 modif., faptul ca statul, conform legii 263/2010 garanteaza dreptul la pensie (art.1 lit.a), ca acest drept este imprescriptibil, incesizabil (art.1 lit.h si i), inclusiv pentru magistrati, la care se refera art.3 lit.i, art.6 pct.2 din Legea 263/2010, cu implicatiile ce le presupun drepturile copiilor, ale sotului supravietuitor in situatiile prevazute de art.83-85 ale legii 303/2004. Ca si demisia, pensionarea presupune un act unilateral de vointa, care are un suport constitutional neconditionat.
8. Izvorul actiunii disciplinare vizate se afla, in situatia magistratului cercetat penal, desi punerea in miscare a actiunii penale atrage suspendarea oricarei proceduri disciplinare.
9. Eliberarea din functie se face prin emiterea decretului prezidential, ceea ce face imposibil ca in afara unor raporturi institutionale, sa se exercite de catre un organ sub jurisdictia caruia nu se mai afla, o actiune sanctionatorie, cu atat mai mult cu cat chiar autorul propunerii afirma ca ea este fara finalitate: „Sectiile CSM stabilesc sanctiunea corespunzatoare (?!) fara a o aplica”.
10. In opinia initiatorului acestui fulminant esafodaj juridic, actiunea disciplinara opereaza si in situatia in care magistratul nu mai functioneaza in sistem, ea este instrumentul prin care se stabileste sanctiunea excluderii, care insa nu se aplica din lipsa de subiect de drept.
11. Ca urmare a unei sanctiuni care nu are finalitate, nu se aplica, opereaza alte sanctiuni
a) privarea de dreptul la pensie reglementat prin art. 831 din Legea 303/2004,
b) restituirea sumelor incasate cu acest titlu, in conditiile textului propus si
c) consecinta pozitiva a imbogatirii statului fara justa cauza
12. Şi aceasta in conditiile in care, pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare opereaza prezumtia de nevinovatie (art. 23 alin.11 din Constitutie), care nu poate fi anihilata de o dispozitie fara acoperire constitutionala.
13. Pensia, de orice natura ar fi ea, Constitutia nu distinge – de serviciu, limita de varsta – nu este un privilegiu, ci un drept constitutional, iar intre beneficiarii ei se afla si magistratii care nu pot supusi, in pofida criteriilor de echitate, discriminarii.
Pensia este corolarul a cel putin 25 de ani in profesie, perioada in care titularul acestui drept a cotizat la sistemul public de pensii. A-l lipsi de acest drept castigat inseamna a acredita ideea ca intreaga activitate a magistratului a fost de natura infractionala, iar consecintele practice pot fi dintre cele mai destabilizatoare pentru sistemul judiciar.
14. Asistam la o incalcare flagranta a art.44 alin.8 din Constitutia Romaniei prin reintroducerea pedepsei penale complementare (abrogata inca de la adoptarea Constitutiei din 1991), respectiv confiscarea partiala a averii dobandite licit si care, potrivit art. 44 alin.8 „nu poate fi confiscata”.
15. Sanctiunea pecuniara ce excede norma penala lipseste magistratul de singura lui forma legala de subzistenta, situatie exclusa ab initio de norma constitutionala cata vreme statul este obligat sa asigure cetatenilor sai fara discriminare si neconditionat existenta unui trai decent.
16. Pe de alta parte, prevederile propuse ar deveni operabile fata de magistratii care isi incep cariera sub imperiul acestor norme, daca ele ar rezista din perspectiva constitutionala, si daca n-ar constitui o incalcare flagranta a art.1 din Protocolul 1, art.14 si art. 1 din Protocolul aditional nr.12, a jurisprudentei conventionale, precum si a dreptului comunitar.
17. Acest regim sanctionator excesiv de represiv aplicabil discriminator magistratilor denota mai curand un exercitiu de imagine si un joc devoalat in care, prin atitudinea exprimata, sa se deceleze public reformatorii de ocazie de cei care, din respectul pentru principiile care guverneaza o societate democratica, nu marseaza, nu sunt dispusi sa isi asume o politica de circumstanta prin orice mijloace, racordata de CSM la impulsurile politicianiste de moment.
18. Este firesc ca magistratul care este dovedit a fi vinovat de comiterea unei infractiuni sa suporte rigorile legii pentru ca nimeni nu este mai presus de lege.
Pentru cei pentru care legea si-a spus cuvantul si exista condamnari definitive prevederile initiativei nu ii privesc si, cu toate acestea, sistemul a dovedit opiniei publice ca are resursele necesare de a lua masuri eficace din toate punctele de vedere. Pentru situatia celor aflati in curs de cercetare opereaza prezumtia de nevinovatie, se bucura de toate garantiile procesuale ce izvorasc din dispozitiile constitutionale, chiar daca impotriva legii, in faze procesuale nepublice, sunt deferiti publicului, linsajului mediatic si speculatiilor politice cu aprobarea tacita a CSM.
Cum regulile nu se schimba in timpul jocului sau ele vizeaza generatii viitoare apreciem, in considerarea celor aratate ca Plenul CSM trebuie sa dea dovada de echilibru, echidistanta, maturitate si, nestingherit de comentariile provocatoare din orice directie, de orice natura ar fi ele, sa respinga solicitarea presedintelui CSM.
Jud. conf. univ. dr. Dan SPANU
Presedinte interimar al Asociatiei Magistratilor din Romania
