CJUE: Interzicerea finantarilor externe pentru ONG-uri, ilegala

Ungaria a adoptat in 2017 o lege prin care se urmareste asigurarea transparentei organizatiilor civile care primesc donatii din strainatate. Potrivit acestei legi, organizatiile mentionate trebuie sa se inregistreze pe langa autoritatile maghiare ca "organizatii care primesc ajutor extern", in cazul in care cuantumul donatiilor primite intr-un anumit an atinge un nivel determinat. La inregistrare, ele trebuie de asemenea sa indice numarul donatorilor al caror ajutor atinge sau depaseste 500.000 de forinti (aproximativ 1.500 de euro) si cuantumul exact al ajutorului. Aceste informatii se publica ulterior pe o platforma electronica cu acces public si gratuit. In plus, organizatiile civile vizate trebuie sa mentioneze pe paginile lor de acces si in publicatiile lor faptul ca sunt "organizatii care primesc ajutor extern".

Comisia a introdus la Curte o actiune in constatarea neindeplinirii obligatiilor impotriva Ungariei.

Aceasta afirma ca Legea privind transparenta organizatiilor civile finantate din strainatate incalca atat principiul liberei circulatii a capitalurilor, cat si mai multe drepturi protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumita in continuare „carta”): dreptul la respectarea vietii private, la protectia datelor cu caracter personal si la libertatea de asociere. In concluziile sale prezentate astazi, avocatul general Manuel Campos Sánchez-Bordona afirma ca transferul unei donatii din strainatate in beneficiul unei organizatii civile maghiare constituie o circulatie a capitalurilor. Aceasta circulatie a capitalurilor este supusa in Ungaria unor conditii precum obligatia impusa unor organizatii civile determinate de a se inregistra ca "organizatii care primesc ajutor extern" si publicarea anumitor date. Totusi, conditiile respective se aplica numai in cazul donatiilor care provin din strainatate, astfel incat este mult mai probabil ca acestea sa ii afecteze pe resortisantii altor state membre decat pe resortisantii maghiari.

Avand in vedere aceste imprejurari, avocatul general considera ca respectivele conditii constituie o restrictie a principiului liberei circulatii a capitalurilor, atat in ceea ce priveste organizatiile vizate, care se pot confrunta cu dificultati de finantare si carora li se poate limita exercitarea libertatii de asociere, cat si in ceea ce priveste donatorii lor straini, care pot fi descurajati sa efectueze donatii din cauza eventualului efect stigmatizant al publicarii detaliilor acestor tranzactii, care exprima o afinitate ideologica susceptibila sa fie compromitatoare in contextul national maghiar.

In ceea ce priveste mai precis dreptul la libertatea de asociere, efectele financiare ale reglementarii in litigiu pot afecta viabilitatea si supravietuirea organizatiilor vizate, prejudiciind obiectivele sociale ale acestora. In plus, facand mai dificila contributia economica a potentialilor donatori, reglementarea mentionata afecteaza direct exercitarea libertatii de asociere a acestor persoane. Cu privire la protectia vietii private si a datelor personale, avocatul general subliniaza ca simpla comunicare a numelui donatorului este suficienta in sine pentru identificarea sa si pentru ca aceasta comunicare sa fie acoperita de dispozitiile dreptului Uniunii referitoare la prelucrarea datelor personale. Astfel, faptul ca numele donatorului este indisolubil legat de datele privind o donatie in beneficiul unei organizatii civile constituie o legatura care dezvaluie in sine o afinitate intre donator si organizatia mentionata, care poate contribui la definirea profilului ideologic al celui dintai. Avocatul general adauga ca imprejurarea ca datele publicate permit elaborarea profilului mentionat poate sa descurajeze donatorii sau sa ii faca pe acestia mai putin motivati sa contribuie la sustinerea organizatiilor civile. In acest context, avocatul general considera ca publicarea intr-un registru accesibil publicului a numelui persoanelor fizice care efectueaza o donatie din strainatate in beneficiul anumitor asociatii cu sediul in Ungaria, cat si a cuantumului donatiilor respective, constituie o ingerinta in viata privata a acestor persoane, in ceea ce priveste prelucrarea datelor lor cu caracter personal.

In consecinta, avocatul general considera ca publicarea acestor date constituie o ingerinta atat in drepturile referitoare la protectia vietii private si a datelor personale, cat si in dreptul la libertatea de asociere, care sunt toate garantate de carta. Cu privire la chestiunea eventualei justificari a acestei ingerinte, avocatul general admite ca anumite obiective de interes general invocate de Ungaria – precum protectia ordinii publice si combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului – pot justifica in principiu o intruziune in drepturile vizate. Cu toate acestea, el estimeaza ca, chiar daca obiectivul protectiei ordinii publice ar putea legitima masurile impuse organizatiilor civile suspectate de incalcarea sa, el nu permite validarea unei reglementari generalizate care impune tuturor organizatiilor, cu titlu prealabil, obligatiile in litigiu. Pe de alta parte, avocatul general considera ca dispozitiile legislative ale Uniunii in materie de combatere a spalarii banilor si a finantarii terorismului sunt suficiente pentru a garanta o protectie adecvata.

In sfarsit, avocatul general considera ca masurile in litigiu sunt disproportionate intrucat, in primul rand, pragul de 500 000 de forinti este excesiv de redus avand in vedere gravitatea ingerintelor cauzate; in al doilea rand, donatiile care provin din celelalte state membre ale Uniunii sunt tratate in acelasi mod ca cele care provin din exteriorul Uniunii si, in al treilea rand, neindeplinirea obligatiilor impuse poate conduce la dizolvarea organizatiei care a savarsit incalcarea.

Teste rezolvate de matematica pentru clasele V-VIII

Vezi AICI detalii

Modele de texte pentru nota 10 la Evaluarea Nationala clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Memorator Gramatica Gimnaziu

Vezi AICI detalii

In aceste imprejurari, avocatul general propune Curtii sa constate ca reglementarea maghiara in litigiu restrange in mod neintemeiat libera circulatie a capitalurilor, intrucat contine dispozitii care implica o ingerinta nejustificata in drepturile fundamentale la respectarea vietii private, la protectia datelor cu caracter personal si la libertatea de asociere protejate de carta.

Atentie! Concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justitie. Misiunea avocatilor generali este de a propune Curtii, in deplina independenta, o solutie juridica in cauza care le este atribuita. Judecatorii Curtii urmeaza sa delibereze in aceasta cauza. Hotararea va fi pronuntata la o data ulterioara.