Avocatul general Szpunar a ajuns la concluzia ca aplicatia pentru chemarea unui taxi nu necesita autorizare speciala, asa cum a decis Primaria Capitalei prin Hotararea nr. 626/2017.
O companie din tara noastra care administreaza o aplicatie pentru taxi a sesizat Tribunalul Bucuresti cu privire la o Hotarare ce impune transformarea in dispecerat. Instanta romana a dus problema la Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), de unde avem si un prim rezultat: aplicatia nu necesita autorizare!
Aplicatia in cauza permite sa se efectueze o cautare in urma careia apare o lista a soferilor de taxi disponibili pentru efectuarea unei curse. Astfel, clientul este liber sa aleaga un anumit sofer. Aceasta societate nu transmite comenzile soferilor de taxi si nu stabileste pretul cursei, care este platit direct soferului, la finalul acesteia.
La 19 decembrie 2017, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a adoptat Hotararea nr. 626/2017, care a extins domeniul de aplicare al obligatiei de a solicita o autorizatie pentru activitatea numita de „dispecerat” la operatorii de aplicatii informatice.
Deoarece considera ca activitatea sa constituie un serviciu al societatii informationale caruia i se aplica principiul de excludere a autorizarii prealabile prevazut de Directiva privind comertul electronic, compania care detine aplicatia a sesizat Tribunalul Bucuresti (Romania) cu o cerere introductiva avand ca obiect anularea Hotararii nr. 626/2017.
In acest context, Tribunalul Bucuresti solicita Curtii de Justitie sa stabileasca, printre altele, daca un serviciu care consta in punerea in legatura directa, prin intermediul unei aplicatii electronice, a clientilor si a soferilor de taxi constituie un „serviciu al societatii informationale”. In cazul unui raspuns afirmativ, acesta solicita Curtii sa efectueze o apreciere a validitatii Hotararii nr. 626/2017 in lumina anumitor dispozitii de drept al Uniunii.
In concluziile prezentate astazi, avocatul general Maciej Szpunar observa, mai intai, ca serviciul propus de compania romana corespunde definitiei serviciului societatii informationale din Directiva privind comertul electronic intrucat acest serviciu este furnizat in schimbul unei remuneratii, la distanta, prin mijloace electronice si la solicitarea individuala a unui beneficiar de servicii.
Avocatul general precizeaza ca un regim de autorizare nu are la baza criterii justificate printr-un motiv imperativ de interes general atunci cand eliberarea autorizatiei este subordonata unor cerinte inadecvate din punct de vedere tehnologic pentru serviciul avut in vedere de solicitant.
Avocatul general conchide, mai intai, ca un serviciu care consta in punerea in legatura directa, prin intermediul unei aplicatii electronice, a clientilor si a soferilor de taxi reprezinta un serviciu al societatii informationale atunci cand acest serviciu nu este indisociabil legat de serviciul de transport in regim de taxi, astfel incat nu constituie o parte integranta a acestuia.
El conchide apoi ca Directiva privind comertul electronic nu se opune aplicarii in cazul unui furnizor de servicii ale societatii informationale a unui regim de autorizare aplicabil furnizorilor de servicii echivalente din punct de vedere economic care nu constituie servicii ale societatii informationale.
In sfarsit, el arata ca Directiva privind serviciile se opune aplicarii unui astfel de regim de autorizare, cu exceptia cazului in care acesta este conform cu criteriile prevazute in acest text, ceea ce revine instantei de trimitere sa verifice.
Ramane de vazut care va fi deznodamantul.
Concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justitie. Misiunea avocatilor generali este de a propune Curtii, in deplina independenta, o solutie juridica in cauza care le este atribuita. Judecatorii Curtii urmeaza sa delibereze in aceasta cauza. Hotararea va fi pronuntata la o data ulterioara.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
E-JURIDIC.RO
