Guvernul Orban a sesizat CCR, iar magistratii constitutionali au decis: Legea privind ajutoarele pentru fermierii afectati de vremea nefavorabila este neconstitutionala. Banii nu vor mai fi alocati.
Prin Decizia nr. 591/2020, Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a decis ca Legea privind ajutoarele pentru fermierii afectati de vreme este neconstitutionala.
Guvernul Orban a sustinut in sesizarea trimisa Curtii ca actul incalca art. 1 alin. (5) si a art. 148 alin. (2) si alin. (4) din Constitutie din perspectiva modalitatii alese de legiuitor pentru instituirea unei noi scheme de ajutor de stat. Se arata ca legea criticata are ca obiect instituirea unei scheme de ajutor de stat, in vederea acordarii de despagubiri producatorilor agricoli ale caror culturi sunt afectate de fenomene meteorologice nefavorabile, pentru continuarea activitatii acestora, si ca, in domeniul ajutorului de stat si al concurentei, Comisia Europeana este singura institutie care decide asupra compatibilitatii masurii cu normele incidente ale Uniunii Europene. Cadrul normativ privind acordarea ajutoarelor de stat este stabilit in art. 107-109 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (denumit in continuare TFUE). Astfel, potrivit art. 107 alin. (1) din TFUE, cu exceptia derogarilor prevazute de tratate, sunt incompatibile cu piata interna ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice forma, care denatureaza sau ameninta sa denatureze concurenta prin favorizarea anumitor intreprinderi sau a producerii anumitor bunuri in masura in care acestea afecteaza schimburile comerciale dintre statele membre. Conform art. 108 alin. (3) si alin. (4) din TFUE, Comisia este informata in timp util pentru a-si prezenta observatiile cu privire la proiectele care urmaresc sa instituie sau sa modifice ajutoarele. Inainte de pronuntarea unei decizii finale, statul membru in cauza nu poate pune in aplicare masurile preconizate. Prin urmare, potrivit TFUE, orice masuri de ajutor de stat sunt supuse obligatiei de notificare si de obtinere a autorizarii din partea Comisiei Europene, iar aceste masuri nu pot fi puse in aplicare de catre statele membre inainte de pronuntarea de catre Comisie a unei decizii definitive. Or, simpla notificare a Comisiei Europene cu o schema de ajutor de stat, asa cum se prevede la art. 10 alin. (1) din legea criticata, nu echivaleaza cu incuviintarea ei de catre Comisie.
Executivul liberal mai arata ca in ceea ce priveste acordarea ajutorului de stat este reprezentat de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, precum si pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996, acest act normativ reglementand procedurile nationale in materia ajutorului de stat, in vederea aplicarii prevederilor art. 106-109 din TFUE si a legislatiei secundare adoptate in baza acestora. Potrivit art. 3 alin. (1) si alin. (2) din acest act normativ, orice intentie de acordare a unui ajutor de stat nou se notifica in timp util Comisiei Europene, iar ajutorul de stat nou, supus obligatiei de notificare, poate fi acordat numai dupa autorizarea acestuia de catre Comisia Europeana sau dupa ce acesta este considerat a fi fost autorizat. Potrivit art. 1 alin. (2) din legea criticata, "prezenta schema respecta prevederile din cadrul sectiunii 1.2.1.2, cap. 1, partea a II-a din Orientarile Uniunii Europene privind ajutoarele de stat in sectoarele agricol si forestier si in zonele rurale pentru perioada 2014-2020, publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 204 din 1 iulie 2014, denumite in continuare Orientarile UE", iar, potrivit art. 1 alin. (3), schema se aplica pe intreg teritoriul Romaniei. Conform art. 107 alin. (2) lit. b) din TFUE, "Sunt compatibile cu piata interna: (b) ajutoarele destinate repararii pagubelor provocate de calamitati naturale sau de alte evenimente extraordinare". Se observa ca, desi, potrivit partii I, capitolul II, sectiunea 2.4. intitulata "Definitii", punctul 34 din Orientarile Uniunii Europene privind ajutoarele de stat in sectoarele agricol si forestier si in zonele rurale pentru perioada 2014-2020, seceta severa care distruge mai mult de 30% din productia medie calculata pe baza a trei ani precedenti sau in functie de o medie pe trei ani bazata pe cei cinci ani precedenti este definita drept un "fenomen meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unei calamitati naturale", in partea a II-a, capitolul I, sectiunea 1.2.1, paragraful 330 se precizeaza urmatoarele: "Comisia va continua sa evalueze de la caz la caz propunerile de acordare a ajutoarelor de stat in conformitate cu articolul 107 alin. (2) lit. b) din tratat, tinand cont de practica sa anterioara in domeniu".
Se mai arata ca unele dintre elementele obligatorii prevazute de cadrul national privind acordarea ajutoarelor de stat, reglementate prin art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2014, cum sunt perioada de aplicare sau cuantumul fondurilor alocate in acest scop din bugetul furnizorului, au fost omise de legiuitor aspect ce contravine art. 1 alin. (5) din Constitutie referitor la obligativitatea respectarii legilor, obligatie ce incumba si Parlamentului.
Executivul mai arata in sesizarea catre CCR ca se sustine incalcarea dispozitiilor art. 1 alin. (3) si alin. (5) din Constitutie prin nesolicitarea avizului Consiliului Concurentei. Potrivit art. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2014, Consiliul Concurentei indeplineste rolul de autoritate nationala de contact in raporturile dintre Comisia Europeana si autoritatile si institutiile publice, alti furnizori de ajutor de stat si beneficiarii de ajutor de stat, implicati in procedurile din domeniul ajutorului de stat, iar, in conformitate cu art. 7 alin. (7) si alin. (8) din acelasi act normativ, orice proiect de masura susceptibila a reprezenta ajutor de stat se transmite Consiliului Concurentei, in vederea avizarii, insotit de analiza de oportunitate. Consiliul Concurentei emite un aviz privind conformitatea, corectitudinea si indeplinirea obligatiilor prevazute de legislatia europeana in domeniul ajutorului de stat. De asemenea, potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, "in cazurile prevazute de lege, in faza de elaborare a proiectelor de acte normative initiatorul trebuie sa solicite avizul autoritatilor interesate in aplicarea acestora, in functie de obiectul reglementarii". Potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, "principiul legalitatii, prevazut de dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie, interpretat in coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementat de art. 1 alin. (3) din Constitutie, impune ca atat exigentele de ordin procedural, cat si cele de ordin substantial sa fie respectate in cadrul legiferarii (a se vedea, in acest sens, deciziile nr. 128 din 6 martie 2019 si nr. 139 din 13 martie 2019).
Guvernul subliniaza si faptul ca amendamentele introduse de Camera decizionala sunt lipsite de claritate si precizie, ceea ce contravine art. 1 alin. (5) din
Constitutie in dimensiunea sa referitoare la calitatea legii, asa cum aceasta a fost dezvoltata in jurisprudenta Curtii Constitutionale. Cele trei acte normative de la care articolul criticat deroga, respectiv Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 288/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum si pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, cu modificarile ulterioare, si Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, opereaza cu notiunile de debitor si creditor, fara o legatura directa cu sectorul agricol. Potrivit dispozitiei introduse in legea criticata, obligatia de plata a ratelor scadente aferente imprumuturilor, reprezentand rate de capital, dobanzi si comisioane, acordate debitorilor afectati de fenomenele meteorologice nefavorabile prevazute la art. 1 alin. (5) lit. c), de catre creditori, se suspenda la cererea debitorului cu pana la 18 luni, prin prelungirea corespunzatoare a maturitatii creditului, fara costuri suplimentare. Din aceasta perspectiva, este neclar daca masura introdusa vizeaza doar debitorii care au obtinut credite in vederea finantarii unor investitii in domeniul agricol sau, din contra, se aplica oricaror debitori, singura conditie fiind ca acestia sa fie afectati de fenomenele meteorologice nefavorabile prevazute la art. 1 alin. (5) lit. c) din legea criticata. Mai mult, din aceeasi perspectiva a exigentelor constitutionale privind calitatea legii, motivarea care justifica amendamentul face referire la "producatori agricoli (producatori agricoli, intreprinderi individuale, persoane fizice autorizate, societati comerciale, cooperative agricole, grupuri de producatori etc.)", ce ar trebui sa fie profesionisti in sensul definitiei date de art. 3 din Codul civil, in timp ce art. 12 face referire la aplicabilitatea facilitatii pentru debitorii afectati de fenomene meteorologice nefavorabile, carora le-ar fi aplicabile prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010, respectiv ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 52/2016, acte normative aplicabile consumatorilor.
Printre altele, Guvernul Orban indica si faptul ca ar fi fost necesara si solicitarea avizului Bancii Nationale a Romaniei, deoarece, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, orice proiect de act normativ al autoritatilor publice centrale, care priveste domeniile in care Banca Nationala a Romaniei are atributii, va fi adoptat dupa ce in prealabil s-a solicitat avizul Bancii Nationale a Romaniei, printre atributiile principale ale Bancii Nationale a Romaniei numarandu-se si "autorizarea, reglementarea si supravegherea prudentiala a institutiilor de credit, promovarea si monitorizarea bunei functionari a sistemelor de plati pentru asigurarea stabilitatii financiare".
Legea privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despagubiri producatorilor agricoli afectati de fenomene meteorologice nefavorabile
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1
(1) Prezenta lege stabileste cadrul legal pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat, denumita in continuare schema, avand ca obiectiv acordarea de despagubiri producatorilor agricoli afectati de fenomene meteorologice nefavorabile.
(2) Prezenta schema respecta prevederile din cadrul sectiunii 1.2.1.2, Cap. 1 partea a II-a din Orientarile Uniunii Europene privind ajutoarele de stat in sectoarele agricol si forestier si in zonele rurale pentru perioada 2014-2020, publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 204 din 1 iulie 2014, denumite in continuare Orientarile UE.
(3) Schema se aplica pe intreg teritoriul Romaniei.
(4) Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale prin directiile judetene agricole, denumite in continuare DAJ, reprezinta autoritatea competenta responsabila cu implementarea schemei.
(5) In sensul prezentei legi, expresiile de mai jos se definesc dupa cum urmeaza:
a) schema - orice act pe baza caruia, fara sa mai fie nevoie de masuri de punere in aplicare suplimentare, pot fi acordate ajutoare financiare individuale intreprinderilor definite in cadrul actului in mod general si abstract, precum si orice act pe baza caruia pot fi acordate ajutoare financiare, care nu sunt legate de un proiect specific uneia sau mai multor intreprinderi, pentru o perioada nedefinita de timp si pentru valoare nedefinita;
b) productia agricola primara - productia de produse ale solului si ale cresterii animalelor, prevazute in anexa nr. I la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, cu modificarile si completarile ulterioare, fara a se efectua nicio alta operatiune de modificare a naturii produselor respective;
c) fenomen meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unei calamitati naturale - conditiile meteorologice nefavorabile, cum ar fi: seceta grava care afecteaza terenurile agricole, inundatii si temperaturi excesiv de scazute sub limita biologica de rezistenta a plantelor.
CAPITOLUL II
Beneficiari si criterii de eligibilitate
Art. 2
(1) Beneficiarii prezentei scheme sunt producatorii agricoli care isi desfasoara activitatea in productia agricola primara, respectiv:
a) producatori agricoli persoane fizice inscrise in Registrul Unic al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura/Registrul de Exploatatie al Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor/Registrul agricol al unitatilor administrativ-teritoriale si cei care detin atestat de producator emis in baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor masuri de reglementare a pietei produselor din sectorul agricol, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) producatori agricoli persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 182/2016;
c) producatori agricoli persoane juridice, precum si orice forme asociative cu sau fara personalitate juridica, constituite conform legii.
(2) Pentru a fi eligibili schemei, beneficiarii prevazuti la alin. (1) trebuie sa detina un proces-verbal de constatare si evaluare a pagubelor, incheiat de catre o comisie formata in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare si in care sa fie cuprinse cultura si suprafata afectata si gradul de afectare.
Art. 3
Despagubirile prevazute la art. 1 alin. (1) se acorda producatorilor agricoli prevazuti la art. 2 alin. (1), ale caror culturi au fost afectate de fenomenele meteorologice nefavorabile prevazute la art. 1 alin. (5) lit. c), numai pentru daune ce depasesc 30% din productie, dar nu mai mult de 70% din cheltuielile efectuate pentru cultura respectiva pana la data producerii fenomenului.
CAPITOLUL III
Modalitatea de acordare a ajutorului
Art. 4
(1) Beneficiarii prevazuti la art. 2 alin. (1), ale caror culturi au fost afectate de fenomene meteorologice nefavorabile si care indeplinesc conditiile de eligibilitate prevazute la art. 2 alin. (2) si art. 3, depun la DAJ o cerere de acordare a ajutorului financiar, insotita de urmatoarele documente:
a) copie a B.I./C.I. al/a solicitantului persoana fizica sau, dupa caz, imputernicire/procura notariala si o copie a B.I/C.I. al/a reprezentantului mandatat;
b) extrasul din Registrul Unic al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura/Registrul de Exploatatie al Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor/Registrul agricol al unitatilor administrativ-teritoriale sau copie a atestatului de producator, dupa caz;
c) copie a certificatului de inregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului/Registrul national al asociatiilor si fundatiilor sau a actului in baza caruia isi desfasoara activitatea, precum si copie a B.I./C.I. al/a imputernicitului/reprezentantului legal;
d) copie a procesului-verbal de constatare si evaluare a pagubelor;
e) numarul contului deschis la institutii de credit.
(2) Documentele prevazute la alin. (1) sunt prezentate si in original, in vederea certificarii de catre reprezentantul DAJ, prin inscrierea pe copie a sintagmei «conform cu originalul» sau pot fi transmise in format electronic insotite de declaratie pe proprie raspundere a beneficiarului semnata electronic privitoare la "conformitatea cu originalul".
Art. 5
DAJ-urile verifica, stabilesc valoarea ajutorului financiar si beneficiarii, intocmesc si transmit la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale situatii centralizatoare lunare.
Art. 6
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale transmite Ministerului Finantelor Publice, pe baza situatiilor centralizatoare lunare transmise de DAJ, cereri de deschidere a creditelor bugetare insotite de situatii centralizatoare a ajutorului financiar.
Art. 7
Dupa aprobarea cererilor pentru deschiderea creditelor bugetare de catre Ministerul Finantelor Publice, din bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale se alimenteaza contul DAJ, care vireaza ajutorul financiar cuvenit in conturile beneficiarilor schemei.
Art. 8
Resursele financiare necesare aplicarii prezentei scheme se asigura de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe anul 2020, la capitolul 83.01 «Agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatoare», titlul 40 «Subventii», articolul 40.15 «Sprijinirea producatorilor agricoli».
CAPITOLUL IV
Dispozitii finale
Art. 9
(1) DAJ efectueaza controale pe teren la beneficiari pe un esantion de 5% din totalul acestora.
(2) In situatia in care, in urma controalelor prevazute la alin. (1), rezulta diferente intre suprafetele sau culturile declarate care au facut obiectul schemei se va proceda la calcularea si recuperarea ajutoarelor financiare platite in plus si necuvenite. Acestea se recupereaza, cu dobanzi si penalitati calculate de la data incasarii ajutorului financiar, conform legislatiei in vigoare.
(3) Sumele astfel recuperate se vor vira de catre DAJ dupa cum urmeaza:
a) creanta bugetara se vireaza in conturile corespunzatoare de cheltuieli bugetare;
b) dobanzile si penalitatile aferente creantelor bugetare se vor vira in contul de venituri ale bugetului de stat.
(4) In baza prevederilor prezentei legi, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale va elabora proceduri de verificare si control, aprobate prin ordin al ministrului.
Art. 10
(1) Prezenta schema va fi notificata anual Comisiei Europene.
(2) In situatia in care, anterior emiterii deciziei de aprobare, Comisia Europeana solicita modificari privind schema, prevederile prezentei legi pot fi modificate in mod corespunzator.
(3) In cazul in care Comisia Europeana nu emite o decizie de aprobare a schemei, ajutorul financiar platit beneficiarilor va ramane definitiv suportat de la bugetul de stat si nu vor fi solicitate spre returnare de catre beneficiari.
Art. 11
In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale aproba prin ordin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care se vor publica si pe site-ul www.madr.ro.
Art. 12
(1) Prin derogare de la prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 288/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum si pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, cu modificarile ulterioare, si ale Ordonantei Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, obligatia de plata a ratelor scadente aferente imprumuturilor, reprezentand rate de capital, dobanzi si comisioane, acordate debitorilor afectati de fenomenele meteorologice nefavorabile prevazute la art. 1 alin. (5) lit. c), de catre creditori, se suspenda la cererea debitorului cu pana la 18 luni, prin prelungirea corespunzatoare a maturitatii creditului, fara costuri suplimentare.
(2) Masura prevazuta la alin. (1) se acorda exclusiv debitorilor afectati direct sau indirect de fenomene meteorologice nefavorabile prevazute la art. 1 alin. (5) lit. c), conform prevederilor ordinului comun emis de ministrul afacerilor interne si ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale. Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din
Constitutia Romaniei, republicata."
Sub aspectul titularului dreptului de sesizare, Curtea retine ca obiectia care formeaza obiectul Dosarului nr. 738A/2020 indeplineste conditiile de admisibilitate, prevazute de art. 146 lit. a) teza intai din Constitutie, aceasta fiind formulata de Guvernul Romaniei, sub semnatura prim-ministrului, care are dreptul de a sesiza Curtea Constitutionala pentru exercitarea controlului de constitutionalitate a priori.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
E-JURIDIC.RO
