Mai pot fi primite cereri noi dupa inchiderea dezbaterilor, prin intermediul concluziilor scrise?

Dubla despagubire. Nelegalitate. Inchiderea dezbaterilor. Respectarea principiului contradictorialitatii si al dreptului la aparare. Judecarea apelului. 
(I.C.C.J. , Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 6411 din 30 iunie 2006)

Cuprins pe materii : Drept procesual civil. Dubla despagubire. Nelegalitate. Inchiderea dezbaterilor. Respectarea principiului contradictorialitatii si al dreptului la aparare. Judecarea apelului. 

  Indice alfabetic : 

- Inchiderea dezbaterilor.       
- Judecarea apelului.
- Codul de Procedura Civila : art. 150, art. 294
- Legea 10/ 2001, art. 20.

1. Scopul adoptarii  Legii nr. 10/2001 a fost  sa repare prejudiciile cauzate prin preluarea abuziva a imobilelor, insa nu in sensul repararii aceluiasi prejudiciu de doua ori, astfel, persoanele care au beneficiat de despagubiri in baza Legii nr. 112/ 1995 pot solicita restituirea in natura , dar cu obligatia returnarii sumei reprezentand despagubirea primita, actualizata cu indicele inflatiei, daca imobilul nu a fost vandut pana la data intrarii in vigoare a legii (art. 20 al. 1, Legea 10/2001, republicata).

Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Proiecte Didactice pentru succesul la Titularizare sau Definitivat Educatori

Vezi AICI detalii

Teste distractive pentru clasa pregatitoare

Vezi AICI detalii

Culegere pentru invatarea limbii engleze - Fise de lucru practice Clasele 0-IV

Vezi AICI detalii

2. Dupa inchiderea dezbaterilor (art. 150 C. proc. civ.) judecatorii ce alcatuiesc completul de judecata vor delibera in vederea pronuntarii hotararii. Astfel, dupa inchiderea dezbaterilor nu mai pot fi depuse cereri noi , prin intermediul concluziilor scrise, intrucat , in caz contrar, instanta ar incalca principiul contradictorialitatii  dezbaterilor, al dreptului  la aparare dar si dispozitiile art. 294 C. proc. civ. conform caruia in apel nu se poate schimba obiectul si nici cauza cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face cereri noi.

Nota :  Instanta a avut in vedere Legea 10/2001 in varianta republicata in M. Of. , Partea I nr. 798 din 02.09.2005.

Prin sentinta civila nr. 2762 din 21 decembrie 2004, rejudecand cauza in fond dupa casare, Tribunalul Cluj – sectia civila a respins plangerea formulata de reclamantul H.J. impotriva dispozitiei nr.12 din 25 februarie 2002 emisa de paratul primarul comunei Unguras, prin care s-a admis notificarea reclamantului si s-a dispus restituirea in  natura a imobilului situat in comuna Unguras, conditionat de restituirea despagubirilor primite pentru acelasi imobil in temeiul Legii nr. 112/1995.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut :

Imobilul in litigiu a intrat in patrimoniul statului roman prin expropriere, in temeiul Decr. nr. 83 din 2 martie 1949, de la fosta proprietara H.M.T., de pe urma careia au ramas ca mostenitori H.J. si H.L.-L., in calitate de fii si H.O.-G. si H.A.-M., in calitate de nepoate de fiu predecedat.

Dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 112/1995, atat nepoatele proprietarei tabulare, cat si reclamantul au formulat cerere de restituire in natura a imobilului, care a fost respinsa, deoarece in imobil functiona o gradinita.

Prin hotararea nr. 111 din 13 mai 1998 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 112/1995 nepoatelor le-au fost acordate despagubiri pentru imobil, in limita plafonului maxim de             170 458 080 lei, care le-au fost si platite efectiv.

Reclamantului i s-a respins in caile de atac solicitarea de restituire in natura a imobilului, cu motivarea ca cererea sa a fost formulata tardiv.

Dupa aparitia Legii nr. 10/2001, reclamantul a fost singurul mostenitor care a formulat notificare pentru restituirea in natura a imobilului.

Intrucat intre timp gradinita a fost mutata, notificarea reclamantului a fost admisa, conditionat insa de restituirea despagubirilor achitate in baza Legii nr. 112/1995, conform art. 19 alin. 1 din Legea nr. 10/2001.

Reclamantul a facut contestatie, solicitand ca restituirea in  natura a imobilului sa se faca neconditionat, deoarece nu el a incasat despagubirile.

Instanta a considerat insa ca aceste despagubiri greveaza imobilul si ca scopul adoptarii Legii nr. 10/2001 este sa repare prejudiciile cauzate prin preluarea abuziva a imobilelor, dar nu in sensul repararii aceluiasi prejudiciu de doua ori, cum s-ar intampla daca reclamantului i s-ar restitui imobilul in natura, fara a fi obligat la plata despagubirilor platite de stat pentru acelasi imobil.

Tribunalul a mai retinut ca statul nu are nicio posibilitate de a se intoarce impotriva nepoatelor fostei proprietare pentru recuperarea despagubirilor.

Prin decizia civila nr. 37 A din 20 ianuarie 2006, Curtea de Apel Cluj – sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie a respins ca nefondat apelul declarat impotriva sentintei de H.S.S., in calitate de mostenitoare a reclamantului decedat.

Curtea de apel a retinut in esenta :

In conformitate cu prevederile art. 19 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, mentinuta si dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 247/2005, persoanele care au beneficiat de despagubiri in baza Legii nr. 112/1995 pot solicita numai restituirea in natura, cu obligatia returnarii sumei reprezentand despagubirea primita, actualizata cu indicele inflatiei, daca imobilul nu a fost vandut pana la data intrarii in vigoare a legii.

Din art. 1 al Legii nr. 10/2001 reiese ca masurile reparatorii, indiferent de natura lor, privesc imobilul, astfel incat nu este posibil ca pentru unul si acelasi imobil sa beneficieze de masuri reparatorii prin echivalent o parte din membrii unei familii si, in acelasi timp, imobilul sa fie restituit in natura altor membri ai aceleiasi familii, caz in care s-ar acorda o dubla despagubire pentru acelasi bun, fara niciun temei.

Suma incasata deja de o parte a membrilor familiei nu ar putea fi recuperata de stat, insa beneficiarul masurii de restituire in  natura se poate desocoti cu ceilalti mostenitori, fie pe cale amiabila, fie pe cale judecatoreasca.

Impotriva deciziei a declarat recurs reclamanta H.S.S. sustinand ca :

1. La pronuntarea deciziei, curtea de apel nu a tinut seama de concluziile scrise depuse de ea la dosar, repetand aceleasi lucruri aratate in sentinta tribunalului.

2.Decizia atacata nu respecta dispozitiile art. 19 alin. 2 si 3 din Legea nr. 10/2001, modificata prin legea nr. 247/2005, in care se arata ca, daca s-au primit despagubiri in baza Legii nr. 112/1995, persoanele indreptatite la masuri reparatorii au dreptul la diferenta de pret pentru intregul imobil, teren si constructie, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare.

 Or, reclamanta, in a doua parte a concluziilor a venit si cu aceasta propunere in fata curtii de apel, de care curtea nu a tinut seama, judecand cauza mecanic.

Recursul  astfel motivat nu este fondat.

Curtea de apel a judecat pricina in limitele investirii sale, tinand seama de obiectul cauzei si motivele de apel formulate.

Faptul ca instanta nu s-a pronuntat cu privire la cererea de obligare a paratului la plata diferentei de pret, formulata prin concluziile scrise depuse la dosar dupa inchiderea dezbaterilor, nu atrage nelegalitatea hotararii, asa cum sustine recurenta.

Dimpotriva, daca ar fi procedat astfel, instanta ar fi incalcat principiul contradictorialitatii dezbaterilor, dreptul la aparare al paratului, precum si dispozitiile art. 294 C. pr. civ. conform carora in apel nu se poate schimba obiectul si nici cauza cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face cereri noi.

Pe de alta parte, la situatia de fapt stabilita nu sunt incidente dispozitiile art. 19 modificat din Legea nr. 10/2001, devenit art. 20 dupa republicarea legii in baza art. VII din Legea nr. 247/2005.

Alin. 2 si 3, la care se refera recurenta, au in vedere ipoteza in care imobilul a fost vandut cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 112/1995, caz in care persoana indreptatita are dreptul la masuri reparatorii prin echivalent, iar daca au primit deja despagubiri au dreptul la diferenta dintre valoarea incasata, actualizata cu indicele inflatiei, si valoarea corespunzatoare a imobilului.

Or, in speta, imobilul nu a fost vandut in baza Legii nr. 112/1995, ci, dimpotriva, este liber, iar unitatea detinatoare a considerat ca poate fi restituit in natura.

Pentru considerentele expuse , recursul a fost respins , fiind nefondat.

Sursa: Scj.ro