Noua lege a profesiei de psiholog [2019]

"Societatea contemporana ne pune in fata unor conflicte pe care uneori nu le putem gestiona singuri si trebuie sa apelam la ajutor specializat. Trecerea de la copilarie la adolescenta si la maturitate, inceperea scolii, trecerea la liceu si facultate, primul job, prima iubire, moartea unei persoane dragi, boala, sunt momente fericite sau triste care ne tulbura viata si genereaza conflicte in noi insine. Problemele carora nu le putem face fata, sunt de fapt conflictele noastre interioare, pe care noi le scoatem la iveal si le transferam in alte relatii. Modalitatea prin care reusim sa depasim aceste momente este si pentru ca ne ajuta cine.

Persoana care ne indruma si ne ajuta sa gestionam conflictele noastre interioare este psihologul. Psihologul este un fel de ghid autorizat care ne ajuta sa descoperim singuri raspunsurile pe care le avem deja undeva in adancul nostru. Psihologul ofera acceptare neconditionata, empatie, confidentialitate, intelegere si obiectivitate celor care intra in contact cu el", se mentioneaza in expunerea de motive.

Sustinatorii noii legi a profesiei de psiholog arata ca "evolutia in timp a institutiilor, a profesiei si necesitatea adaptarii legii la cerintele actuale ale societatii romanesti reclama modificarea a peste 80% din textul" actului normativ in vigoare. Acestia arata ca elaborarea unei noi legi este necesara.

Conform informatiilor publicate de Senatul Romaniei, noua lege a profesiei de psiholog va avea la baza urmatoarele principii:

• profesia se poate exercita doar de catre persoanele care intrunescc nu numai cerinte de calificare profesionala dar si de moralitate corespunzatoare, indeosebi sub aspect psihic;
• atestarea indeplinirii tuturor conditiilor se face de catre CPR prin acordarea unui atestat profesional;
• atestarea profesionala se face pe specialitati profesionale si in cadrul fiecarei specialitati pe trepte profesionale in functie de gradul de pregatire profesionala si de experienta titularului;
• profesia de psiholog nu trebuie sa-si asume activitati care au caracter medical si care sunt in competenta medicului;
• profesia de psiholog, sub aspect profesional, este o profesie independenta psihologul din acest punct de vedere nefiind in relatii de subordonare cu angajatorul sau;
• profesia de psiholog se exercita de catre titularul unui atestat de libera practica in una din urmatoarele forme:
  • salariat
  • cabinet individual
  • societate civila profesionala
  • societate civila profesionala cu raspundere limitata
• exercitarea profesiei este supusa controlului corpului profesional;
• se vor controla nu numai modul in care sunt respectate cerintele profesionale si normele etice dar si faptul ca titularul atestatului de libera practica indeplineste cerintele de moralitate si de sanatate, indeosebi sub aspect psihic;
• incalcarea normelor profesionale si neindeplinirea uneia din conditiile care au stat la baza acordarii dreptului de libera practica se va sanctiona disciplinar inclusiv prin suspendarea dreptului de practica ori ridicarea acestuia;
• primordialitatea apararii intereselor beneficiarilor serviciilor de psihologie lucru asigurat prin verificarea cerintelor de acces profesional, inclusiv din punct de vedere al starii de sanatate, prin instituirea unor norme deontologice, prin obligarea psihologilor de a urma forme de pregatire profesionala continua, prin suspendarea dreptului de practica atunci cand aceste cerinte fundamentale nu mai sunt indeplinite si suplimentar, existenta unui capitol distinct care sa prevada in mod explicit drepturile beneficiarului de servicii de psihologie;
• corpul profesional va fi organizat ca o structura de drept public, asemenator tuturor corpurilor profesionale din Romania cu atributii de reglementare, autorizare, control si sanctionare;
• corpul profesional va fi organizat la nivel national prin Colegiul Psihologilor din Romania si, in teritoriu, prin filiale ce vor inregistra si vor avea in evidenta psihologii care isi desfasoara activitatea profesionala in raza de competenta teritorila a filialei respective;
• se va urmari o structura a organelor de conducere cat mai simpla, eficienta, cu un consum cat mai redus de resurse financiare si, concomitent, cu responsabilitati clare si controlabile. Evitarea disiparii raspunderii prin existenta unui numar mare de organe de conducere cu un mare numar de membri;
• prevederea clara si explicita a atributiilor atat ale corpului profesional cat si ale organelor de conducere astfel incat efectul sa fie de maximizare a responsabilitatilor persoanelor care ocupa functii de conducere;
• introducerea unor mecanisme institutionale de cooperare intre autoritati astfel incat profesia de psiholog sa raspunda cat mai bine nevoilor sociale pe care trebuie sa le rezolve;
• finantarea corpului profesional se va face indeosebi din cotizatia membrilor sau motiv pentru care se impune o reducere a costurilor de functionare;
• orgnizarea unor mecanisme institutionale care, asa cum aratam, sa sanctioneaze disciplinar orice incalcare a normelor profesiei, a normelor de deontologie profesionala, a drepturilor beneficiarilor de servicii de psihologie. Acest mecanism institutional este reprezentat de comisia de disciplina formata din psihologi cu drept de libera practica, specialisti recunoscuti in domeniul profesional al spetei deduse judecatii;
• sanctiunile aplicabile sunt graduale de la un simplu avertisment pana la ridicarea dreptului de libera practica;
• clarificarea situatiei juridice a celor care in prezent exercita profesia in baza unui drept castigat;
• clarificarea situatiei juridice a persoanelor care desi nu sunt psihologi prin titlurile profesionale detinute au anumite competente profesionale ce le confera dreptul de a desfasura anumite activitati profesionale care, in mod normal, intra in competenta specifica a psihologului.

Sustinatorii introducerii acestei noi legi sunt: Badulescu Dorin-Valeriu - senator Independent; Hadarca Ion - senator ALDE; Ilie Viorel - senator ALDE; Nita Ilie - senator ALDE; Nicoara Marius-Petre - senator Independent; Panescu Doru-Adrian - senator PSD; Pop Liviu-Marian - senator PSD; Popa Ion - senator Independent; Romascanu Lucian - senator PSD; Ruse Mihai - senator ALDE; Sbirnea Liliana - senator PSD; Sibinescu Ionut - senator ALDE; Simionca Ioan - senator ALDE; Zamfir Daniel-Catalin - senator ALDE.

Consiliul Economic si Social a eliberat un aviz nefavorabil initiativei, intrucat:

• proiectul nu a fost dezbatut si amendat in Conventia filialelor din Romania care, in conformitate cu art. 44 lit. a) are rolul de a "dezbate probleme specifice ale practicii profesional curente" si nici in Conventia Nationala;
• in forma propusa, proiectul de act normativ constituie o suprareglementare a profesiei de psiholog.

Noua lege a profesiei de psiholog [2019]

Psihologii din Romania au fost atenti la elaborarea noii initiative si au publicat opinii. 

Compuneri perfecte pentru clasele III-IV

Vezi AICI detalii

Fise distractive pentru gradinita

Vezi AICI detalii

Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul primar - INVATATORI 2 culegeri

Vezi AICI detalii

Cartea verde a contabilitatii

Vezi AICI detalii

Virga Delia, spune: "Cadrele didactice din Departamentul de Psihologie sprijina noua versiune de Lege a profesiei de psiholog. Consideram ca Legea din 2004 nu mai este adaptata noilor conditii de formare si practica profesionala, de aceea se impune un nou set complex de reglementari.
Colegiul Psihologilor din Romania (CPR) ar trebui sa functioneze ca o persoana de drept public. Asta presupune trecerea conflictului de interese in zona penala in cazul membrilor din structurile decizionale (care vor putea dobandi statut de functionar public si se vor afla in incompatibilitate), ceea ce va cre?te responsabilitatea forurilor de conducere. In opinia noastra, Colegiul ar trebui sa reglementeze atat practica psihologilor din institutiile de stat, cat si practica celor din organiza?iile private. In plus, definirea drepturilor beneficiarilor serviciilor de psihologie va permite CPR sa anunte autorita?ile cand aceste drepturi sunt incalcate de oameni care nu sunt atesta?i de CPR (acum Colegiul nu poate face nimic in aceste cazuri deoarece are dreptul sa evalueze doar activitatea psihologilor atestati). Includerea serviciilor psihologice in categoria larga a serviciilor medicale, ar fi un castig net pentru comunitatea de psihologi per se, dar si in rela?ia acestora cu beneficiarii. Dar asigurarea calitatii serviciilor psihologice se poate face doar prin sporirea exigentelor in formarea profesionala de baza si pe specialitati. Iar asigurarea formarii de calitate se realizeaza prin reglementari interne ale comunita?ii psihologilor. Un prim pas ar fi ca standardele europene de educatie, de formare profesionala si de competenta in psihologie sa fie aplicate si in sistemul de educatie si formare a psihologilor din Romania.

Credem ca intrarea in profesie ar trebui sa se faca pe baza diplomei de licenta, dar si a diplomei de master. Formarea psihologilor, inclusiv a psihoterapeutilor, se va face in principal in universita?i, cu participarea activa a asociatiilor profesionale. In acest context, propunem un amendament la lege prin introducerea unui aliniat (4) la articolul 6 legat de dreptul de exercitare a profesiei de psiholog. Prevederile alin.3, lit. a) vor intra in vigoare in termen de trei ani de zile de la adoptarea acestei legi si se vor aplica doar celor care vor deveni membri ai Colegiului Psihologilor din Romania dupa aceasta data. Pentru a afecta cat mai pu?ine persoane, fie actuali studenti la psihologie, fie psihologi cu drept de libera practica intrati deja in regim de supervizare, ar fi ideal ca solicitarea studiilor masterale in domeniu sa fie prorogata pentru trei ani de zile de la intrarea in vigoare a legii. In acest sens vor fi respectate toate drepturile membrilor, inclusiv cel de munca, fara a periclita masura de aliniere a formarii in psihologie la standardele din Uniunea Europeana, Romania fiind singura ?ara din UE in care psihologii pot practica autonom fara studii de master in domeniul de specializare. Psihologia este un domeniu extrem de larg, cuprinzand directii aplicative variate precum psihologie clinica, psihologia muncii, psihologie educationala, psihologie aplicata in sport etc., astfel ca studiile de licenta sunt insuficiente pentru a acoperi pregatirea profesionala de aprofundare in unul din aceste domenii, aspect de altfel regasit in toate tarile din UE sau de peste ocean. Mai mult decat atat, pentru unele specialitati in tari precum UK sau SUA se cer chiar studii doctorale pentru acces in profesie (de exemplu, in domeniul psihologiei clinice).

O varianta alternativa la punctul 2 de mai sus ar fi introducerea obligativita?ii studiilor masterale doar pentru practica autonoma / independenta, adica dupa finalizarea exercitarii profesiei in regim de supervizare. Acest lucru ar presupune modificarea art.6, alin.3, lit.a) prin eliminarea referintei la master, respectiv modificarea art. 29, alin.1, prin introducerea condi?iei absolvirii unui program de studii masterale ca una dintre cele trei conditii care trebuie indeplinite pentru a putea accede la treapta de psiholog specialist".

Chiriac Jenica Valentina, scrie: "PATRONATUL REGIONAL AL PSIHOLOGILOR CU DREPT DE LIBERA PRACTICA DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE BUCURESTI-ILVOF, prin psiholog principal Chiriac Vetrineanu Jenica Valentina, COD PARAFA *******, in calitate de presedinte a Patronatului pe regiunea de dezvoltare BUCURESTI-ILFOV, isi exprima pozitia nefavorabila, impotriva propunerii legislative cu numarul ****** Solicitam Parlamentului Romaniei sa stopeze procesul legislativ si sa respinga adoptarea propunerii legislative cu nr. B113/2019, avand in vedere faptul ca aceasta incalca drepturile si libertatile fundamentale ale psihologilor romani in general si in special ale psihologilor cu drept de libera practica din Romania. De asemenea ne manifestam pozitia ferma de sustinere a Legii ne. 213 din 2004 in forma sa actuala".

Andreea Isbasoiu, arata: "Consider ca prezentul proiect de lege este foarte necesar comunitatii psihologilor din Romania! Faptul ca el puncteaza obligativitatea unei temeinice pregatiri teoretice si practice, nu face decat sa ridice statutul profesional al psihologului roman. Profesia noastra este dedicata in exclusivitate ajutorului semenilor nostri, astfel incat suntem etic si moral datori lor si trebuie sa fim cat mai bine pregatiti. Salut acest proiect de lege si il sustin!"

Pana la data scrierii acestui articol au fost inregistrate 52 de opinii.

Guvernul nu a oferit inca un punct de vedere.

Proiectul de lege (6 capitole, 117 articole) poate fi descarcat in format .PDF dand click AICI!

Expunerea de motive poate fi descarcata in format .PDF dand click AICI!

Vom actualiza articolul cu informatii relevante pe masura ce initiativa legislativa parcurge tot traseul spre adoptare, promulgare si publicare.

Atentie! Legea nu se afla inca in vigoare. Proiectul de-abia a intrat pentru dezbateri in Comisiile Senatului.