Avand in vedere ca Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost inaintat Parlamentului in procedura de urgenta, Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) subliniaza ca magistratii, aflati in slujba justitiei, nu resping revizuirea privind raspunderea disciplinara, dar solicita decidentilor politici ca noile reglementari sa fie in deplin acord cu prevederile constitutionale si standardele internationale privind statutul judecatorilor si procurorilor.
Asa cum s-a aratat in repetate randuri, proiectul de lege privind modificarea Legii 303/2004 si a Legii 317/2004, inaintat in prezent Parlamentului, nu satisface aceste exigente si contine in continuare prevederi incompatibile cu statul de drept. Daca aceste reglementari vor fi adoptate, se va „legaliza” ingerinta executivului in activitatea de justitie, in asa fel incat magistratii nu vor fi supusi numai legii, iar independenta acestora va fi doar una declarativa.
Subordonarea si dependenta financiara, influentarea negativa a sistemului judiciar prin diverse strategii economico-financiare, la care se adauga inconsecventa si instabilitatea legislativa, iar in prezent o inasprire fara precedent a raspunderii disciplinare, o diversificare excesiva a abaterilor si atribuirea unui rol nepermis ministrului justitiei in mecanismul de angajare a raspunderii disciplinare a magistratilor, reprezinta imprejurari care aduc atingeri grave statutului de independenta a magistratilor.
Acest fapt este cu atat mai ingrijorator cu cat factorii politici de decizie, respectiv puterea executiva si cea legislativa, manifesta corelativ un interes insuficient fata de problemele curente cu care se confrunta sistemul judiciar in ansamblul sau, in special cu lipsa resurselor umane si materiale.
Asociatia Magistratilor din Romania atrage atentia inca o data asupra a cateva dintre propunerile de modificare a celor doua acte normative vizate, dintre cele mai grave din perspectiva aratata in precedent, dupa cum urmeaza:
Desemnarea ministrului justitiei, persoana eminamente politica, oricare ar fi acesta, dar membru al executivului – ca titular al actiunii disciplinare in cazul magistratilor, este un regres categoric, o involutie legislativa, o incalcare a principiului constitutional al separatiei puterilor in stat si o intoarcere in timp intr-o perioada in care Romania nu era nici membru al Consiliului Europei si, cu atat mai putin, membru al Uniunii Europene.
In cazul magistratilor, avand in vedere statutul special al acestora, trebuie bine inteleasa si acceptata ideea unor prevederi legale care sa garanteze respectarea independentei functionale a sistemului, dar si a independentei personale a fiecarui magistrat. Aceste garantii trebuie oferite printre altele, inclusiv de reglementarile legale care stabilesc titularul actiunii disciplinare, nu numai de procedura de cercetare, aplicare si contestare in final a unei decizii, precum si de entitatea in fata careia se desfasoara procedura de cercetare a unei abateri disciplinare si de aplicare a unei sanctiuni.
O privire sumara asupra expunerilor de motive ale celor doua acte normative in discutie, adoptate dupa revizuirea Constitutiei, conduce fara echivoc la concluzia potrivit careia eliminarea atributiilor Ministerului Justitiei, respectiv a amestecului executivului in justitie si transferul de responsabilitate exclusiva in sarcina Consiliului Superior al Magistraturii, au fost apreciate ca fiind garantii ale independentei reale a sistemului judiciar si a magistratilor.
De asemenea, extinderea sferei abaterilor disciplinare la anumite fapte/actiuni/inactiuni ale magistratilor care se circumscriu in totalitate activitatii judiciare/jurisdictionale creeaza premisele functionarii la nivelul Inspectiei Judiciare a unei veritabile instante extraordinare care va analiza legalitatea hotararilor judecatoresti si a actelor procurorului.
O asemenea concluzie este logica, de vreme ce se va verifica masura in care actele sunt nemotivate sau motivate adecvat, daca sunt respectate decizii ale Curtii Constitutionale sau ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntate in recursuri in interesul legii sau daca sunt incalcate norme de drept material si procesual.
Or, nu este admisibil ca anumite aspecte care tin exclusiv de infaptuirea justitiei, de controlul judiciar, dar si de evaluarea profesionala a magistratilor, sa faca obiectul controlului disciplinar si, cu atat mai grav, cu posibilitatea declansarii procedurii de catre ministrul justitiei.
Caracterul subiectiv, discretionar, politic, arbitrar sau sicanatoriu al promovarii unei asemenea actiuni disciplinare si de catre un membru al executivului nu poate fi inlaturat.
Dincolo de chestiunile legate de nerespectarea unor principii constitutionale sau a unor standarde internationale, apreciem ca extinderea nejustificata a sferei abaterilor disciplinare, a sferei persoanelor care pot porni actiunea disciplinara, precum si utilizarea unor termeni si expresii neclare sau lipsa unor definitii legale nu vor asigura garantiile necesare, suficiente si eficiente in desfasurarea corecta a procedurii si, in niciun caz, nu vor duce la realizarea in final a scopului angajarii raspunderii disciplinare, cel preventiv, dar si cel sanctionator.
Presedinte interimar al Asociatiei Magistratilor din Romania,
Conf. univ. dr. Judecator Dan Spanu
