Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Impactul Tratatului de la Lisabona asupra institutiilor UE

Institutiile UE sunt prevazute la art. 13 TUE - Parlamentul european, Consiliul european (inclus pentru prima data in randul institutiilor UE), Consiliul UE/Consiliul de ministri, Comisia europeana, Curtea de justitie a Uniunii Europene, Curtea de conturi, Banca centrala europeana (inclusa pentru prima data in randul institutiilor UE).

Principalele consecinte - sumar:
- Rol crescut atribuit PE => consolidarea caracterului democratic al UE;
- Consolidarea rolului Consiliului european si, implicit, a SM in procesul decizional UE;
- Competente sporite ale COM in domeniile care faceau obiectul pilonul III, in paralel cu diminuarea influentei sale in alte domenii, datorita instituirii codeciziei ca procedura decizionala ordinara si introducerii initiativei legislative cetatenesti;
- O monitorizare mai atenta a actiunilor COM de catre PE;
- Competente sporite atribuite CJUE.

A. Consiliul european

• Devine in mod formal o institutie a UE si poate fi supus jurisdictiei CJUE;
• Presedintia rotativa (6 luni/SM) a Consiliului european este inlocuita cu un presedinte permanent, ales pentru un mandat de 2 ani si 6 luni => rol mai explicit de leadership la nivelul UE ;
• Principalele atributii ale presedintelui: conduce lucrarile Consiliului european si asigura reprezentarea externa a UE in domeniul PESC, fara a aduce atingere competentelor inaltului reprezentant al UE;
• Prevederile TL nu clarifica in detaliu relationarea institutionala dintre presedintele Consiliului european, inaltul reprezentant al UE, presedintia rotativa a CONS UE, presedintele COM; ramane ca diferentierea actiunilor acestor actori sa se faca in practica, ulterior aplicarii TL.

B. Consiliul de ministri (CONS UE)

• Votul cu majoritate calificata devine procedura de vot de drept comun in CONS (votul in aproximativ 40 de domenii va trece de la unanimitate la majoritate calificata) – art. 16 alin. 3 TUE; dintre aceste domenii fac parte spatiul de libertate, securitate si justitie, inclusiv cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala;
• Presedintia continua sa fie rotativa, cu exceptia CONS Afaceri Externe (actualul CAGRE), care va fi intotdeauna prezidat de noul inalt reprezentant al UE pentru afaceri externe si politica de securitate;
• Se modifica modalitatea de calcul a majoritatii calificate – incepand cu data de 1 noiembrie 2014 majoritatea calificata se defineste in principiu astfel: 55% din membrii CONS, reprezentand cel putin 15 SM si minim 65% din populatia UE10 => instituirea noilor reguli de formare a majoritatii se va face dupa alte criterii decat numarul ponderat de voturi atribuite fiecarui SM; prin urmare, in eventualitatea extinderii UE, nu va mai fi necesara renegocierea ponderarii voturilor SM;
• TL introduce norme specifice referitoare la minoritatea de blocaj (art. 16 alin. 4 TUE, art. 238 alin. 3 TFUE): aceasta trebuie sa includa cel putin 4 SM si 35% din populatia UE;
• generalizarea proceduii de vot cu majoritate calificata va eficientiza procesul decizional la nivelul UE, facilitand adoptarea legislatiei;
• Mai multa transparenta - art. 16 alin. 8 TUE: sedintele CONS sunt publice atunci cand delibereaza si voteaza asupra unui proiect de act normativ => responsabilizarea reprezentantilor guvernelor SM, dar si posibila „formalizare excesiva” a discutiilor in CONS.

C. Comisia europeana (COM)

• Extinderea domeniilor in care COM are initiativa legislativa - e.g. domeniile apartinand in prezent pilonului III - cooperare politieneasca si judiciara in materie penala;
• Mandatul 2009-2014 va fi ultimul in care fiecare SM va putea nominaliza cate un comisar11; incepand cu 1 noiembrie 2014, numarul comisarilor va fi redus la 2/3 din numarul SM; desemnarea comisarilor se va face pe baza unui sistem rotativ => la fiecare al treilea mandat (15 ani) oricare SM nu va avea reprezentant in COM timp de un mandat (5 ani);
• Reducerea numarului de comisari va eficientiza institutia COM si va determina o mai mare coerenta a politicilor promovate, in detrimentul asigurarii unei reprezentativitati corespunzatoare a SM si, implicit, in detrimentul legitimitatii COM;
• Se modifica modalitatea de numire a presedintelui COM prin includerea unei conditii suplimentare: la desemnarea acestuia Consiliul european trebuie sa ia in considerare rezultatele alegerilor PE, si sa efectueze consultarile care se impun (art. 17 alin. 7 TUE) => este conferit un plus de democratie si legitimitate procesului de numire a presedintelui COM (similar desemnarii premierului in SM);

___________

10 Pentru detalii si situatiile in care majoritatea calificata se calculeaza in alte modalitati a se vedea art. 16 TUE, art. 238 TFUE, Protocolul privind masurile tranzitorii.
11 Singura modificare a mandatului 2009-2014 fata de mandatul anterior este ca inaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe si politica de securitate va fi totodata unul dintre comisari si vice-presedinte al COM;


• Presedintele COM putea solicita unui membru al COM sa demisioneze, fara a fi necesara aprobarea tuturor comisarilor (art. 17 alin. 6 TUE), astfel cum prevedea procedura anterioara;
• Pentru prima data se mentioneaza in mod expres responsabilitatea COM, ca organism colegial, in fata PE (art. 17 alin. 8 TUE), care are posibilitatea de a formula o motiune de cenzura impotriva COM.

D. Parlamentul european (PE)

• TL consolideaza rolul PE si implicit caracterul democratic al UE, indeosebi datorita extinderii procedurii codeciziei (procedura decizionala ordinara/comuna – art. 294 TFUE) la noi arii de competenta UE (e.g. agricultura, pescuit, transport, fonduri structurale, pilonul III; NU si PESC) => PE devine co-legislator in cazul majoritatii actelor juridice europene => modificarea balantei inter-institutionale in procesul decizional;
• PE va avea de asemenea un rol sporit in
- procedura de revizuire a tratatelor;
- desemnarea persoanelor pentru pozitiile decizionale importante ale UE;
- incheierea acordurilor internationale in general – art. 218 alin. 6 TFUE si indeosebi incheierea acordurilor de asociere si a acelor acorduri care au implicatii bugetare sau institutionale;
- procedura de delegare a puterilor catre COM (procedura comitologiei) – art. 290-291 TFUE - CONS si PE vor avea puteri egale in a decide modalitatea de control al delegarii si al actelor de implementare a legislatiei europene;
- adoptarea actiunilor de combatere a discriminarii (art. 19 TFUE) si de consolidare a drepturilor cetatenilor UE (art. 25 TFUE) sunt conditionate de obtinerea aprobarii PE;
• Numarul membrilor PE se reduce de la 785 si 751 (RO - 33 parlamentari);
• Modificare simbolica: PE nu va mai fi alcatuit din „reprezentanti ai popoarelor SM”, ci din „reprezentanti ai cetatenilor UE” – art. 14 alin. 2 TUE;

E. Curtea de justitie

• Terminologie: Curtea de justitie a Comunitatilor Europene devine Curtea de justitie a Uniunii Europene (Cour de justice de l’Union Européenne/ Court of Justice of the European Union); Tribunalul de prima instanta devine Tribunalul (le Tribunal/the General Court); camerele jurisdictionale devin tribunale specializate (tribunaux spécialisés/specialised courts); + ramane si Tribunalul Functiei Publice
• Compunerea ramane neschimbata (27 judecatori, 8 avocati generali), dar, potrivit unei declaratii12 anexate la TL, CONS poate decide cu unanimitate, la propunerea Curtii, cresterea numarului avocatilor generali de la 8 la 11;
• Desemnare: art. 255 TFUE instituie un comitet avand competenta de a emite un aviz privind capacitatea candidatilor de a exercita functia de judecator sau avocat general; propunerea si aprobarea candidatilor ramane insa in sarcina SM;
• Instituirea tribunalelor/instantelor specializate si modificarea statutului CJUE se decid in procedura de codecizie, cu majoritate calificata in CONS (vs. procedura consultarii si votul cu unanimitate, astfel cum se prevedea anterior in TCE) => adaptarea sistemului jurisdictional UE la noi provocari se va putea realiza mai facil; raman supuse unanimitatii statutul judecatorilor si avocatilor generali, regimul lingvistic;
• Competenta:
- odata cu unirea pilonilor I si III si abrogarea art. 35 TUE, art. 68 TCE, competenta CJUE se extinde si asupra cooperarii politienesti si judiciare in materie penala13; potrivit insa art. 10 din Protocolul nr. 36 privind dispozitiile tranzitorii competentele Curtii vor ramane neschimbate pentru o perioada de 5 ani de la intrarea in vigoare a TL
- cererile preliminare in materia vizelor, dreptului de azil, imigrarii si altor politici referitoare la libera circulatie a persoanelor vor putea fi adresate CJUE de orice orice instanta nationala, nu doar instantele de ultim grad de jurisdictie;
- CJUE continua sa nu aiba competenta cu privire la PESC (art. 275 TFUE)14;
- Actiunea in anulare si actiunea in constatarea abtinerii de a actiona poate fi introdusa impotriva unui numar mai mare de actori – la lista initiala (PE, CONS, COM) sunt adaugate Consiliul european, Banca centrala europeana, precum si orice organism, birou sau agentie a UE (art. 263, 265 TFUE);

____________

12 Declaratia privind art. 252 TFUE.
13 Exceptie: art. 276 TFUE mentine regula stabilita in fostul art. 35 alin. 5 TUE: Curtea de Justitie nu are competenta sa verifice legalitatea sau proportionalitatea operatiunilor desfasurate de politie sau de alte servicii de aplicare a legii intr-un stat membru si nici sa decida in legatura cu exercitarea responsabilitatilor care le revin statelor membre in vederea mentinerii ordinii publice si a apararii securitatii interne.
14 Exceptii: Curtea poate controla delimitarea dintre competentele Uniunii si PESC, a carei punere in aplicare nu trebuie sa aduca atingere exercitarii competentelor Uniunii si atributiilor institutiilor in vederea exercitarii competetelor exclusive si partajate ale Uniunii; Curtea se poate pronunta in ce priveste actiunile in anulare indreptate impotriva deciziilor care prevad masuri restrictive impotriva persoanelor fizice sau juridice adoptate de Consiliu (e.g. lupta impotriva terorirsmului).


- Scurtarea procedurii in constatarea neindeplinirii obligatiilor de catre SM (infringement) – potrivit art. 260 alin. 2 TFUE etapa administrativa a procedurii de infringement nu va mai include si avizul motivat; prin urmare, COM va putea inainta cauza la CJUE imediat dupa acordarea posibilitatii SM de a prezenta observatiile sale scrise cu privire la demersul COM;
- Este instituita o masura suplimentara de contrangere a SM pentru a se conforma prevederilor tratatelor - posibilitatea recunoscuta COM de a solicita CJUE, in cererea introductiva de instanta, atat constatarea neindeplinirii obligatiilor de catre SM, cat si impunerea unei sanctiuni pecuniare (amenda) – art. 260 alin. 3 TFUE;
- Extinderea sferei actelor UE care pot fi atacate la CJUE de persoane fizice si juridice; astfel, in cazul actelor normative conditia interesului „direct si individual” este inlocuita cu conditia interesului „direct” + conditia ca actul in cauza sa nu necesite masuri de implementare/executare (art. 263 alin. 4 TFUE) => impactul preconizat al acestei modificari este important, dat fiind ca adeseori in instanta proba interesului individual s-a dovedit a fi dificila;
- Procedura preliminara de urgenta: daca cererea este formulata de instanta nationala intr-o cauza in care exista persoane aflate in regim privativ de libertate, CJUE se va pronunta in cel mai scurt timp – art. 267 TFUE;
- Curtea poate fi sesizata de un SM cu o actiune in anularea unui act legislativ pentru incalcarea principiului subsidiaritatii, printr-un act emis de parlamentul national sau de una dintre camerele sale
- Proprietate intelectuala: reglementarea expresa a unei practici deja existente la CJUE – CONS hotarand cu unanimitate poate conferi CJUE competenta de a se pronunta in litigii privind aplicarea actelor normative adoptate in temeiul TFUE, prin care se creaza titluri europene de proprietate industriala (art. 262 TFUE)15;
Data aparitiei: 16 Mai 2011
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Impactul Tratatului de la Lisabona asupra institutiilor UE":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
©2020 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016