Newsletter Infojuridic
Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR"
Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR"
Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox"<<Bucuresti. O metropola. O administratie>>" este propunerea USR pentru reforma administrativa a Capitalei. Punem acest document in dezbatere publica si cerem bucurestenilor sa-si spuna punctul de vedere. Esenta modificarilor pe care le propunem consta in desfiintarea sectoarelor si a judetului Ilfov (nu si a localitatilor componente). Propunem trecerea la o organizare moderna si eficienta care elimina suprapunerile si blocajele.Pentru punerea in aplicare a acestui proiect va fi necesara modificarea mai multor acte normative in Parlament (incepand de la legislatia privind administratia pana la legislatia electorala). Vor fi necesare analize si studii detaliate (de exemplu, studii demografice si urbanistice pentru „decuparea” exacta a districtelor). Nu in ultimul rand, va fi necesar un proces de tranzitie de la ceea ce avem acum la ceea ce ne dorim. Prin urmare, orizontul realist de implementare a acestui proiect de reforma administrativa este anul 2024. Schimbarea este dificila, dar este necesara. Succesul depinde de un singur lucru: de participarea bucurestenilor.
USR sustine ca transformarea administrativa a Capitalei ar avea urmatoarele avantaje:
"Bucurestiul este singura capitala europeana care are sapte primari alesi prin vot direct si sapte bugete anuale. Capitala are sase primarii de sector plus Primaria Generala, fiecare cu bugete, aparate administrative si institutii subordonate proprii. Primaria Capitalei nu coordoneaza activitatea sectoarelor si, de cele mai multe ori, nici macar nu este la curent cu decizii importante luate de primarii de sector. Doar apartenenta la acelasi partid faciliteaza uneori comunicarea intre decidenti insa, din punct de vedere legal, sectoarele au autonomie si libertate la abordari diferite de administrare si dezvoltare. Multe dintre problemele orasului vin (asadar) din suprapunerea responsabilitatilor si din neclaritatile, impreciziile si confuziile pe care le genereaza sistematic actuala impartire administrativa", noteaza USR in documentul pus in dezbatere publica.
Organizarea Bucurestiului si aparitia sectoarelor dateaza din 1927, odata cu prima Lege a Capitalei Bucuresti care imparte orasul in doua zone: zona centrala si zona periferica. Zona centrala continea la randul ei 4 sectoare: Galben, Negru, Albastru si Verde, iar cea periferica 13 comune suburbane. Dupa 23 august 1944 a urmat reorganizarea in 3 sectoare (Galben, Negru, Albastru). In 1950, Bucurestiul a fost impartit in 8 raioane, care aveau sa redevina sectoare in 1968 (alaturi de 12 comune suburbane si 23 de sate). Ultima reorganizare administrativa a avut loc in 1979, cand cele 8 sectoare au fost comasate in cele 6 care au supravietuit pana astazi.
USR arata lipsa de acuratete a datelor oficiale duce la probleme care afecteaza cetatenii din sectoarele Bucurestiului. "De exemplu: Sectorul 1 are o densitate sub jumatate din media pe Bucuresti, cu o suprafata dubla fata de celelalte sectoare, dar un venit peste media orasului. Un alt exemplu: cei mai multi locuitori sunt in sectoarele 3 si 6, dar alocarile bugetare pentru ei sunt sub media generala a Capitalei (adica 4.966 lei – aproximativ 1.100 Euro/locuitor)", se precizeaza in document.
Un alt motiv pentru care se sustine desfiintare sectoarelor este redat de faptul ca centrul Capitalei este impartit intre Primariile de sector, asadar nu se poate asigura o dezvoltare armonioasa. "Modelul sectoarelor delimiteaza zone mari si neuniforme din punct de vedere al dezvoltarii urbane si sociale, ignorand modelul organic de crestere si formare a orasului. Cel mai bun exemplu in acest sens este zona centrala a Bucurestiului, care este astazi impartita administrativ intre mai multe sectoare. Acest lucru ingreuneaza gestionarea optima a serviciilor oferite de autoritatile publice si face imposibila o planificare urbana coerenta in vederea conservarii valorilor arhitecturale si culturale ale orasului", sustine USR Bucuresti.
"Judetul Ilfov si Municipiul Bucuresti alcatuiesc impreuna o singura zona din punct de vedere functional. Cu toate acestea, impartirea administrativa actuala rupe aceasta zona in doua unitati care nu comunica, nu colaboreaza si nu functioneaza in beneficiul cetateanului. Singura ratiune de a fi a judetului Ilfov ca unitate administrativa de sine statatoare este una politica, asa cum au demonstrat‑o ultimii 20 de ani. Ilfovul are un Consiliu Judetean, 40 primarii (8 orase, 32 comune) si tot atatea consilii locale. La o populatie de 364.241 locuitori, cam cat sectorul 6, Ilfovul are de 40 de ori mai multi alesi locali", scrie in document.
Portal Codul Muncii
Cartea verde a contabilitatii
Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale
Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari
Judetul Ilfov provine din vechile judete infiintate de Alexandru Ioan Cuza. La momentul respectiv, judetul avea o suprafata mult mai mare si se intindea pana la Dunare. In 1936, Bucurestiul a fost separat de judetul Ilfov, Romania fiind reimpartita in 10 tinuturi si Capitala. Dupa 1949, organizarea administrativa se modifica pe model sovietic in regiuni care cuprind orase si raioane. In 1959 se revine la organizarea traditionala: judete, comune, orase si municipii. La modificarea administrativ – teritoriala majora din 1968, orasul Bucuresti a fost declarat municipiu si a devenit unitate de sine statatoare, cu rang de judet, fiind separat administrativ de judetul Ilfov. Suprafata si limitele judetului Ilfov sunt modificate succesiv in 1972 si 1981 (ajungand la 20% din suprafata initiala, de 8.225 km2). Prin reforma din 1981, judetul devine al 7‑lea sector al Bucurestiului – sectorul agricol Ilfov, subordonat Capitalei. In 1997 se revine la denumirea de Judetul Ilfov si la statutul de judet, ceea ce ii permite sa functioneze independent de orasul Bucuresti pe care il inconjoara.
Zona Metropolitana Bucuresti include Capitala si localitatile din fostul judet Ilfov. Administrarea acesteia se face prin urmatoarele structuri:
Se desfiinteaza structura administrativa a Judetului Ilfov si structurile administrative de sector. Se infiinteaza Zona Metropolitana Bucuresti ce va fi administrata prin structurile mentionate mai sus. Bucurestiul se reorganizeaza in 20 de districte, fiecare district incluzand mai multe cartiere grupate coerent si functional (zona centrala va fi unul din cele 20 de districte).
Consiliul Municipal va avea 60 de membri, alcatuit din cate 3 consilieri alesi pentru fiecare dintre cele 20 de districte. Consilierii municipali reprezinta comunitatea, iar activitatea lor consta in mentinerea unei legaturi functionale cu cetatenii si in supravegherea activitatii structurilor executive ale Municipiului Bucuresti.
Primarul Municipiului Bucurestiului este ales prin vot direct in doua tururi de scurtin. El isi alege o echipa executiva de 5 directori cu atributii strategice si de implementare in domeniile: Finante (incluzand aici finante locale si investitii), Mobilitate (transport public, transport alternativ si integrare cu infrastructura mare: metrou, aeroporturi, centura etc.), Dezvoltare urbana (locuire, spatii publice, mediu, patrimoniu construit), Social (infrastructuri scolare si spitalicesti, servicii sociale), Cultura si sport (act cultural si manifestari sportive, infrastructura specifica).
Consiliul Metropolitan este format din 20 reprezentanti ai Municipiului Bucuresti si 10 reprezentanti ai localitatilor din fostul judet Ilfov. Acesti membri sunt desemnati de partidele reprezentate in Consiliul Municipal si in consiliile locale, proportional cu numarul de voturi obtinute in alegerile locale.
Administratorul Metropolei Bucuresti este propus de catre Primarul Municipiului Bucuresti si votat de catre Consiliul Metropolitan. Primarul Municipiului Bucuresti si primarii localitatilor din fostul judet Ilfov nu pot fi Administrator al Metropolei.
Consiliile locale si primariile localitatilor din jurul Municipiului Bucuresti vor fi organizate ca pana acum (evident, cu exceptia cazului – dezirabil de altfel – in care Romania va avea o reforma administrativa la nivel national).
Districtele sunt unitati administrative functionale fara personalitate juridica proprie in cadrul Municipiului Bucuresti, al caror scop este sa aduca decizia si actiunea edilitara mai aproape de cetateni. Districtele sunt formate dintr‑unul sau mai multe cartiere, grupate organic in functie de mai multe criterii, inclusiv urbanistice, istorice si culturale. La nivelul fiecarui district functioneaza un For Comunitar, structura consultativa cetateneasca deschisa, la sedintele careia pot participa reprezentanti ai grupurilor civice, ai asociatiilor de proprietari si locuitorii din district. Sedintele acestui For Comunitar sunt lunare, iar prezenta consilierilor municipali alesi in districtul respectiv este obligatorie, sub sanctiunea pierderii mandatului. O parte din activitatile de natura executiva ale Primariei Municipiului Bucuresti sunt realizate la nivel districtual, prin intermediul unui aparat administrativ dedicat. Liderul consilierilor la nivel de district (cel care obtine cel mai mare numar de voturi in alegeri) primeste responsabilitatea supravegherii activitatilor de natura executiva realizate la nivel districtual.
Districtele difera de fostele primarii de sector prin faptul ca raspund mai bine nevoilor locale (dimensiuni mai mici, omogenitate mai mare, reprezentanti mai prezenti in comunitate) si prin faptul ca sunt administrate coerent si integrat strategic la nivel de Municipiu.
Administratia Metropolei Bucuresti asigura integrarea urbana a zonei din jurul Capitalei si ofera coerenta si eficienta in gestionarea problemelor de interes metropolitan: transport, locuire, economie, mediu. Mai precis, Administratia Metropolei Bucuresti are printre atributii investitii in infrastructura rutiera si transport public, sistematizarea teritoriului in vederea dezvoltarii orasului prin noi cartiere de locuit, noi zone de birouri si servicii, infrastructura metropolitana culturala, sportiva si de agrement. De asemenea, tot la nivel metropolitan sunt elaborate si aplicate strategiile de ameliorare a efectelor schimbarilor climatice (inclusiv perdelele forestiere), de gestionare a deseurilor (gropi de gunoi, reciclare) si a apei (aductiuni, transport si epurare). Bugetul Administratiei Metropolei Bucuresti este format din sume virate de la Bugetul de Stat, la care se adauga un procent fix din bugetul Municipiului Bucuresti si, respectiv, din bugetele localitatilor din jur.
Spre deosebire de administratia fostului judet Ilfov, administratia Metropolei Bucuresti realizeaza o integrare functionala. Municipiul Bucuresti si localitatile din fostul judet Ilfov stabilesc impreuna, la nivelul Metropolei Bucuresti, modul in care sunt gestionate problemele comune. Dispar mizele politice care au blocat decizii la nivelul fostului judet Ilfov, se reduc cheltuielile administrative ale fostului Consiliu Judetean si se creaza cadrul functional pentru atenuarea dezechilibrelor de dezvoltare intre localitatile din jurul Capitalei.
Pentru a putea reorganiza Bucurestiul si desfiinta judetul Ilfov, urmatoarele acte normative vor trebui modificate:
Actul lansat in dezbatere publica de USR poate fi descarcat in format .PDF dand click AICI!
Florin Amariei scrie pentru E-Juridic.ro din anul 2018, explicand noutatile legislative si prezentand cele mai relevente stiri din domeniu. Si-a inceput activitatea la 9AM.ro, a continuat la legestart.ro si a acoperit dintotdeauna cele mai relevante subiecte din domeniile politica, social si justitie. In prezent, scrie pentru dumneavoastra despre tot ceea ce inseamna domeniile legislativ, justitie si politico-social, cu accent pe explicarea detaliata a ce este important de retinut, cum ne afecteaza aceste informatii si de ce este bine sa aplicam legea in forma ei la zi.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
E-JURIDIC.RO
