Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Primariile de sector si judetul Ilfov, desfiintate. Apar metropola si districtul

O uriasa reforma administrativa este propusa de catre USR pentru Capitala Romaniei. Primariile de sector ar urma sa dispara impreuna cu judetul Ilfov, acestea fiind inlocuite de metropola si district.

"<<Bucuresti. O metropola. O administratie>>" este propunerea USR pentru reforma administrativa a Capitalei. Punem acest document in dezbatere publica si cerem bucurestenilor sa-si spuna punctul de vedere. Esenta modificarilor pe care le propunem consta in desfiintarea sectoarelor si a judetului Ilfov (nu si a localitatilor componente). Propunem trecerea la o organizare moderna si eficienta care elimina suprapunerile si blocajele.Pentru punerea in aplicare a acestui proiect va fi necesara modificarea mai multor acte normative in Parlament (incepand de la legislatia privind administratia pana la legislatia electorala). Vor fi necesare analize si studii detaliate (de exemplu, studii demografice si urbanistice pentru „decuparea” exacta a districtelor). Nu in ultimul rand, va fi necesar un proces de tranzitie de la ceea ce avem acum la ceea ce ne dorim. Prin urmare, orizontul realist de implementare a acestui proiect de reforma administrativa este anul 2024. Schimbarea este dificila, dar este necesara. Succesul depinde de un singur lucru: de participarea bucurestenilor.

USR sustine ca transformarea administrativa a Capitalei ar avea urmatoarele avantaje:

  • Administratie eficienta;
  • Viziune coerenta;
  • Mai putina birocratie;
  • Mai putina risipa;
  • Servicii publice mai bune;
  • Participare civica reala.

 

"Bucurestiul este singura capitala europeana care are sapte primari alesi prin vot direct si sapte bugete anuale. Capitala are sase primarii de sector plus Primaria Generala, fiecare cu bugete, aparate administrative si institutii subordonate proprii. Primaria Capitalei nu coordoneaza activitatea sectoarelor si, de cele mai multe ori, nici macar nu este la curent cu decizii importante luate de primarii de sector. Doar apartenenta la acelasi partid faciliteaza uneori comunicarea intre decidenti insa, din punct de vedere legal, sectoarele au autonomie si libertate la abordari diferite de administrare si dezvoltare. Multe dintre problemele orasului vin (asadar) din suprapunerea responsabilitatilor si din neclaritatile, impreciziile si confuziile pe care le genereaza sistematic actuala impartire administrativa", noteaza USR in documentul pus in dezbatere publica.

usr bucuresti district metropola

Organizarea Bucurestiului si aparitia sectoarelor dateaza din 1927, odata cu prima Lege a Capitalei Bucuresti care imparte orasul in doua zone: zona centrala si zona periferica. Zona centrala continea la randul ei 4 sectoare: Galben, Negru, Albastru si Verde, iar cea periferica 13 comune suburbane. Dupa 23 august 1944 a urmat reorganizarea in 3 sectoare (Galben, Negru, Albastru). In 1950, Bucurestiul a fost impartit in 8 raioane, care aveau sa redevina sectoare in 1968 (alaturi de 12 comune suburbane si 23 de sate). Ultima reorganizare administrativa a avut loc in 1979, cand cele 8 sectoare au fost comasate in cele 6 care au supravietuit pana astazi.

USR arata lipsa de acuratete a datelor oficiale duce la probleme care afecteaza cetatenii din sectoarele Bucurestiului. "De exemplu: Sectorul 1 are o densitate sub jumatate din media pe Bucuresti, cu o suprafata dubla fata de celelalte sectoare, dar un venit peste media orasului. Un alt exemplu: cei mai multi locuitori sunt in sectoarele 3 si 6, dar alocarile bugetare pentru ei sunt sub media generala a Capitalei (adica 4.966 lei – aproximativ 1.100 Euro/locuitor)", se precizeaza in document.

Un alt motiv pentru care se sustine desfiintare sectoarelor este redat de faptul ca centrul Capitalei este impartit intre Primariile de sector, asadar nu se poate asigura o dezvoltare armonioasa. "Modelul sectoarelor delimiteaza zone mari si neuniforme din punct de vedere al dezvoltarii urbane si sociale, ignorand modelul organic de crestere si formare a orasului. Cel mai bun exemplu in acest sens este zona centrala a Bucurestiului, care este astazi impartita administrativ intre mai multe sectoare. Acest lucru ingreuneaza gestionarea optima a serviciilor oferite de autoritatile publice si face imposibila o planificare urbana coerenta in vederea conservarii valorilor arhitecturale si culturale ale orasului", sustine USR Bucuresti.

Prea multi politicieni

"Judetul Ilfov si Municipiul Bucuresti alcatuiesc impreuna o singura zona din punct de vedere functional. Cu toate acestea, impartirea administrativa actuala rupe aceasta zona in doua unitati care nu comunica, nu colaboreaza si nu functioneaza in beneficiul cetateanului. Singura ratiune de a fi a judetului Ilfov ca unitate administrativa de sine statatoare este una politica, asa cum au demonstrat‑o ultimii 20 de ani. Ilfovul are un Consiliu Judetean, 40 primarii (8 orase, 32 comune) si tot atatea consilii locale. La o populatie de 364.241 locuitori, cam cat sectorul 6, Ilfovul are de 40 de ori mai multi alesi locali", scrie in document.

desfiintare judet ilfov bucuresti metropola districte

Judetul Ilfov provine din vechile judete infiintate de Alexandru Ioan Cuza. La momentul respectiv, judetul avea o suprafata mult mai mare si se intindea pana la Dunare. In 1936, Bucurestiul a fost separat de judetul Ilfov, Romania fiind reimpartita in 10 tinuturi si Capitala. Dupa 1949, organizarea administrativa se modifica pe model sovietic in regiuni care cuprind orase si raioane. In 1959 se revine la organizarea traditionala: judete, comune, orase si municipii. La modificarea administrativ – teritoriala majora din 1968, orasul Bucuresti a fost declarat municipiu si a devenit unitate de sine statatoare, cu rang de judet, fiind separat administrativ de judetul Ilfov. Suprafata si limitele judetului Ilfov sunt modificate succesiv in 1972 si 1981 (ajungand la 20% din suprafata initiala, de 8.225 km2). Prin reforma din 1981, judetul devine al 7‑lea sector al Bucurestiului – sectorul agricol Ilfov, subordonat Capitalei. In 1997 se revine la denumirea de Judetul Ilfov si la statutul de judet, ceea ce ii permite sa functioneze independent de orasul Bucuresti pe care il inconjoara.

Noua organizare administrativa - apare Zona Metropolitana Bucuresti si 20 de districte

Zona Metropolitana Bucuresti include Capitala si localitatile din fostul judet Ilfov. Administrarea acesteia se face prin urmatoarele structuri:

  • Administratia Metropolitana Bucuresti (similara cu Greater London, Grand Paris, Bruxelles Capitale): structura de cooperare intre Bucuresti si unitatile administrativ teritoriale de pe raza fostului judet Ilfov, cu atributii in domenii cheie pentru dezvoltare.
  • Primaria Municipiului Bucuresti si Consiliul Municipal: structura executiva si, respectiv, deliberativa, cu o noua organizare si cu atributii mai clar definite.
  • Primariile localitatilor din fostul judet Ilfov si Consiliile Locale aferente: structuri care isi pastreaza rolul si atributiile existente, cel putin pana la o viitoare reorganizare administrativa a intregii tari.

 

Se desfiinteaza structura administrativa a Judetului Ilfov si structurile administrative de sector. Se infiinteaza Zona Metropolitana Bucuresti ce va fi administrata prin structurile mentionate mai sus. Bucurestiul se reorganizeaza in 20 de districte, fiecare district incluzand mai multe cartiere grupate coerent si functional (zona centrala va fi unul din cele 20 de districte).

 

districte bucuresti metropola USR


Noi structuri, noi alegeri, noi reprezentanti

Consiliul Municipal va avea 60 de membri, alcatuit din cate 3 consilieri alesi pentru fiecare dintre cele 20 de districte. Consilierii municipali reprezinta comunitatea, iar activitatea lor consta in mentinerea unei legaturi functionale cu cetatenii si in supravegherea activitatii structurilor executive ale Municipiului Bucuresti.

Primarul Municipiului Bucurestiului este ales prin vot direct in doua tururi de scurtin. El isi alege o echipa executiva de 5 directori cu atributii strategice si de implementare in domeniile: Finante (incluzand aici finante locale si investitii), Mobilitate (transport public, transport alternativ si integrare cu infrastructura mare: metrou, aeroporturi, centura etc.), Dezvoltare urbana (locuire, spatii publice, mediu, patrimoniu construit), Social (infrastructuri scolare si spitalicesti, servicii sociale), Cultura si sport (act cultural si manifestari sportive, infrastructura specifica).

Consiliul Metropolitan este format din 20 reprezentanti ai Municipiului Bucuresti si 10 reprezentanti ai localitatilor din fostul judet Ilfov. Acesti membri sunt desemnati de partidele reprezentate in Consiliul Municipal si in consiliile locale, proportional cu numarul de voturi obtinute in alegerile locale. 

Administratorul Metropolei Bucuresti este propus de catre Primarul Municipiului Bucuresti si votat de catre Consiliul Metropolitan. Primarul Municipiului Bucuresti si primarii localitatilor din fostul judet Ilfov nu pot fi Administrator al Metropolei.

Consiliile locale si primariile localitatilor din jurul Municipiului Bucuresti vor fi organizate ca pana acum (evident, cu exceptia cazului – dezirabil de altfel – in care Romania va avea o reforma administrativa la nivel national). 

Districtele sunt unitati administrative functionale fara personalitate juridica proprie in cadrul Municipiului Bucuresti, al caror scop este sa aduca decizia si actiunea edilitara mai aproape de cetateni. Districtele sunt formate dintr‑unul sau mai multe cartiere, grupate organic in functie de mai multe criterii, inclusiv urbanistice, istorice si culturale. La nivelul fiecarui district functioneaza un For Comunitar, structura consultativa cetateneasca deschisa, la sedintele careia pot participa reprezentanti ai grupurilor civice, ai asociatiilor de proprietari si locuitorii din district. Sedintele acestui For Comunitar sunt lunare, iar prezenta consilierilor municipali alesi in districtul respectiv este obligatorie, sub sanctiunea pierderii mandatului. O parte din activitatile de natura executiva ale Primariei Municipiului Bucuresti sunt realizate la nivel districtual, prin intermediul unui aparat administrativ dedicat. Liderul consilierilor la nivel de district (cel care obtine cel mai mare numar de voturi in alegeri) primeste responsabilitatea supravegherii activitatilor de natura executiva realizate la nivel districtual. 

Districtele difera de fostele primarii de sector prin faptul ca raspund mai bine nevoilor locale (dimensiuni mai mici, omogenitate mai mare, reprezentanti mai prezenti in comunitate) si prin faptul ca sunt administrate coerent si integrat strategic la nivel de Municipiu. 

Metropola Bucuresti

Administratia Metropolei Bucuresti asigura integrarea urbana a zonei din jurul Capitalei si ofera coerenta si eficienta in gestionarea problemelor de interes metropolitan: transport, locuire, economie, mediu. Mai precis, Administratia Metropolei Bucuresti are printre atributii investitii in infrastructura rutiera si transport public, sistematizarea teritoriului in vederea dezvoltarii orasului prin noi cartiere de locuit, noi zone de birouri si servicii, infrastructura metropolitana culturala, sportiva si de agrement. De asemenea, tot la nivel metropolitan sunt elaborate si aplicate strategiile de ameliorare a efectelor schimbarilor climatice (inclusiv perdelele forestiere), de gestionare a deseurilor (gropi de gunoi, reciclare) si a apei (aductiuni, transport si epurare). Bugetul Administratiei Metropolei Bucuresti este format din sume virate de la Bugetul de Stat, la care se adauga un procent fix din bugetul Municipiului Bucuresti si, respectiv, din bugetele localitatilor din jur. 

Spre deosebire de administratia fostului judet Ilfov, administratia Metropolei Bucuresti realizeaza o integrare functionala. Municipiul Bucuresti si localitatile din fostul judet Ilfov stabilesc impreuna, la nivelul Metropolei Bucuresti, modul in care sunt gestionate problemele comune. Dispar mizele politice care au blocat decizii la nivelul fostului judet Ilfov, se reduc cheltuielile administrative ale fostului Consiliu Judetean si se creaza cadrul functional pentru atenuarea dezechilibrelor de dezvoltare intre localitatile din jurul Capitalei.

Pentru a putea reorganiza Bucurestiul si desfiinta judetul Ilfov, urmatoarele acte normative vor trebui modificate:

  • Lege nr. 2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului Republicii Socialiste Romania 
  • Lege nr. 215/2001 a administratiei publice locale
  • Lege nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali
  • Ordonanta Guvern nr. 35/2002 privind Regulamentul-cadru din 30 ianuarie 2002 de organizare si functionare a consiliilor locale
  • Lege nr. 115/2015 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, pentru modificarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali 
  • Lege nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei
  • Lege‑cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice 
  • Lege nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica
  • Lege nr. 176 din 1 septembrie 2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind Infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative
  • Lege nr. 273/2006 privind finantele publice locale
  • Lege nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul
  • Lege nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice
  • Ordonanta nr. 20 din 27 ianuarie 1994 privind masuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente – republicata
  • Lege nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator 
  • Hotarare Guvern nr. 525 din 27 iunie 1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism
  • Lege nr. 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii
  • Lege nr. 185 din 25 iunie 2013 privind amplasarea si autorizarea mijloacelor de publicitate
  • Lege nr. 38 din 20 ianuarie 2003 privind transportul in regim de taxi si in regim de inchiriere

 

Actul lansat in dezbatere publica de USR poate fi descarcat in format .PDF dand click AICI!

de

Data aparitiei: 25 Iulie 2019
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Primariile de sector si judetul Ilfov, desfiintate. Apar metropola si districtul":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 3 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
©2019 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016