Dreptul de preemptiune este una dintre institutiile juridice clasice, cu radacini in dreptul roman, menita sa acorde prioritate la cumpararea unui bun unei persoane determinate prin lege sau prin conventie. Acest mecanism are un impact semnificativ in practica, mai ales in materie imobiliara si in domeniul agricol, unde se suprapune adesea peste interese economice majore si peste reglementari de interes public. Pentru juristi, preemptiunea este o limitare a libertatii contractuale a proprietarului; pentru titularii sai, reprezinta o garantie de protejare a intereselor legitime.
Dreptul de preemptiune confera titularului (preemptorului) intaietate la cumparare fata de terti. In termeni simpli, atunci cand proprietarul vinde bunul, el este obligat sa puna la cunostinta preemptorului conditiile vanzarii si sa-i ofere posibilitatea de a cumpara in aceleasi conditii.
Scopul este protejarea unor interese private sau publice (ex.: arendas, chiriasi, vecini, coproprietari, bunuri cu valoare istorica etc.). Acest regim poate izvorati din lege (preemptiuni legale) sau din conventie (preemptiuni contractuale), iar Codul Civil reglementeaza in mod expres institutie in art. 1730-1740.
Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Ce este si ce urmaresc normele legale
E-JURIDIC.RO