Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a sustinut la Palatul Cotroceni, o conferinta de presa pe tema proiectului legii de revizuire a Constitutiei.
Va prezentam textul conferintei de presa:
"Conferinta de presa de astazi are in primul rand rolul sa va dea posbilitatea sa puneti intrebari legate de proiectul de revizuire a Constitutiei. Eu o sa incerc sa punctez cateva elemente care pot fi interesante pentru dumneavoastra, dar si pentru cetateni si cu siguranta in zilele urmatoare si eu, si consilierul prezidential responsabil de analiza constitutionalitatii legilor vom fi la dispozitia dumneavoastra pentru clarificari. In primul rand as vrea sa stiti circuitul pe care proiectul a plecat. Conform legii, proiectul legii de revizuire a Constitutiei trebuie sa primeasca un aviz de la Consiliul legislativ. Astazi proiectul a fost depus la Consiliul legislativ. Nu am un termen neaparat, dar avand in vedere ca nu sunt modificari foarte complicate cred ca in cursul saptamanii viitoare am putea avea avizul Consiliului legislativ cu observatiile Consiliului. Dupa aceea, proiectul va fi transmis Curtii Constitutionale, unde este deja termen prevazut de lege zece zile pentru un aviz al Curtii Constitutionale, dupa care imediat va fi transmis Parlamentului. Eu estimez ca voi fi in masura sa transmit proiectul legii de revizuire a Constitutiei la Parlament inainte de vacanta de vara, undeva in jurul datei de 20, intre 20 si 30 ale lunii iunie. De asemenea, as vrea sa va informez ca dupa ce voi avea avizul Consiliului legislativ voi transmite si partidelor proiectul cu tot cu aviz pentru a fi informate cu privire la punctul de vedere al Consiliului legislativ si intentionez sa solicit Parlamentului o prezenta a mea in Parlament in a treia decada a lunii iunie, imediat dupa transmiterea catre Parlament a proiectului pentru a informa Parlamentul cu privire la punctul meu de vedere legat de revizuire.
As vrea sa fac o precizare legata de pesimisti. V-as aduce aminte ca ultima revizuire a Constitutiei, cea din 2003, s-a facut cu un Guvern minoritar. Daca am pleca de la premisa ca revizuirea Constitutiei se face numai cand presedintele are o sustinere de doua treimi in Parlament, am putea sa ne luam gandul de la revizuirea Constitutiei pe care o avem acum. Este greu de crezut ca in urmatorii 10-15 ani ar fi vreo coalitie care sa domine cu peste 60%. A fost una care s-a constituit dupa alegerile din 2008, dar nu a rezistat si atunci eu mi-am pus mari sperante ca acea coalitie ar fi putut sa faca o revizuire profunda a Constitutiei, as spune sa genereze o Constitutie care sa poata insemna o noua republica. Dar acea alianta s-a dovedit fragila, a capotat inaintea alegerilor prezidentiale si acum ramane sa mizez pe responsabilitatea Parlamentului. De ce spun responsabilitate? Pentru ca principalul motiv al revizuirii Constitutiei este legat de rezultatul referendumului, care a avut loc pe 22 noiembrie 2009, cand peste 80% dintre romani au optat pentru Parlament unicameral si pentru un numar de 300 de membri ai Parlamentului. V-as reaminti ca in articolul 2 din Constitutie se precizeaza ca poporul isi exercita suveranitatea direct prin referendum sau indirect prin cei alesi. Deci, din punctul meu de vedere, este o chestiune de respectare de catre Parlament a suveranitatii poporului. Nu trebuie confundat sau mistificat articolul 2 din Constitutie cu prevederea aceleiasi Constitutii care spune ca referendumul este consultativ. Este consultativ ca forma pentru ca niciodata nu o sa poti sa pui intr-un referendum formularea unei legi sau a modificarilor din Constitutie in forma in care o propui, ci pur si simplu pui o intrebare la care astepti un "da" sau "nu". Nu acea forma trebuie in mod expres adoptata, ci o forma care sa raspunda pozitiv la votul Parlamentului, ceea ce eu am facut in baza articolului 2 din Constitutia Romaniei, daca nu ma insel articolul 2, alineatul 2.
Deci nu cred ca avem ca si conditie de discreditare a demersului faptul ca nu exista o majoritate de doua treimi. Si in 2003 Constitutia a fost revizuita cu un Guvern minoritar. Chestiunea este de responsabilitate a Parlamentului fata de votul dat de unicul detinator direct al suveranitatii, care este poporul. De asemenea, daca sunt observatii legate de timp, v-as aduce aminte ca in 2003 revizuirea s-a facut in circa sase luni. Noi mai avem in fata aproape un an pana la momentul la care ar trebui sa o validam prin referendum odata cu alegerile locale din 2012, undeva in luna iunie 2012. Reviziuirea Constitutiei nu vizeaza mult discutatul, si stiu sigur, mult asteptata clarificare cu privire la regimul ordonantelor de urgenta. Va marturisesc ca am incercat sa facem acest lucru, desi articolul 115 din Constitutie este foarte bine scris, incercarea de a intra in detalii cand sa se poata emite totusi ordonante de urgenta ne-a dus la intentia de a renunta pentru ca ar fi fost o lista foarte lunga de situatii. Va dau cateva exemple: situatia unei epidemii, situatia unei calamitati naturale, situatia unui accident nuclear, situatie de razboim, ar fi trebuit sa facem o lista foarte lunga. Si atunci am ajuns la concluzia ca singura modalitate de reglementare a domeniilor si situatiilor de emitere a ordonantelor de urgenta trebuie sa fie descrisa, prezentata, precizata intr-o lege organica, pentru a limita numarul de ordonante de urgenta. As mai face doua precizari. Una este legata de faptul ca foarte multi sunt tentati sa vorbeasca de interesul meu personal. Nu, o revizuire a Constitutiei nu poate viza mandatul meu. Deci mandatul meu nu este vizat de aceasta revizuire. Ceea ce nu inseamna ca intr-o negociere cu partidele politice nu as putea ajunge la o concluzie daca vom intra si in termenii de functionare ai presedintelui sau intr-o intentie de suprapunere a unor alegeri, ca sa nu mai fim in fiecare an in tot soiul de alegeri. Deci nu este o abordare parti pris, eu nu mai pot beneficia de eventuale prevederi ale noii Constitutii. Dar propunerile pe care le fac pleaca in primul rand de la rezultatul referendumului, in al doilea rand, de la experienta a aproape doua mandate si dorinta de a corecta ceea ce este neclar in Constitutie, iar al treilea argument este acela ca avem o Constitutie care viza o faza premergatoare intrarii Romaniei in NATO si in Uniunea Europeana si atunci am considerat ca dincolo de referendum, dincolo de experienta deficientelor institutionale creata de forma actuala a Constitutiei si de modificarea statutului nostru este expres necesara o adaptare si din punct de vedere al apartenentei noastre la Uniunea Europeana si la NATO.
De asemenea, as vrea sa clarificam teama unora de desele modificari ale Constitutiei. Sigur, nu avem o Constitutie care sa aiba stabilitatea aceleia a Statelor Unite, dar, daca privim in traditia noastra, as vrea sa aveti in vedere urmatoarele: prima Constitutie - 1866, urmatoarea - 1878, deci la 12 ani, urmatoarea modificare, ca urmare a dobandirii independentei. Urmatoarea in 1884 - proclamarea ca Regat. In 1916 s-a inceput o revizuire care a fost finalizata in 1917, cand s-a acordat votul universal. In 1923, alta Constitutie. In 1938, alta Constitutie. 40-44 - Constitutie suspendata in timpul razboiului. 1948 o noua Constitutie. 1952, o noua Constitutie. 1965, o noua Constitutie. 1974, modificarea Constitutiei. 1986, modificarea Constitutiei. 90-91, fara Constitutie. 1991 Constitutie. 2003 revizuirea Constitutiei. Deci, exista, in traditia noastra, revizuirea destul de frecventa a Constitutiei si probabil trebuie sa privim acest lucru ca un efort continuu de adaptare la vremurile pe care le traiam. Si acum trebuie sa fim tot intr-un efort de adaptare. Acestea trei sunt, deci, motivele propunerii de revizuire a Constitutiei: referendum, experienta celor intamplate in mandatul meu si schimbarea statutului Romaniei, care, intre timp, a devenit stat membru NATO si stat al Uniunii Europene. Vreau sa precizeze foarte clar: deci, cele doua elemente - Parlament unicameral si Parlament cu 300 de membri - sunt parte a modificarilor Constitutiei.
Aici pentru a garanta atentia si acuratetea cu care Parlamentul va primi legile, prin noile prevederi, orice lege trebuie sa aiba doua citiri: o prima lectura si la minim 30 de zile, deci nu mai devreme de 30 de zile, o a doua lectura a legii dupa care se da votul final. Lectura se face si in prima citire si in a doua pe articole. In situatii de lege in regim de urgenta prin votul majoritatii Parlamentare sau a majoritatii membrilor Parlamentului se poate scurta termenul de 30 de zile Aceasta a fost solutia pe care noi am gasit-o pentru a diminua tentatia Guvernului de a emite ordonante de urgenta si, asa cum v-am spus, ramane sa fie reglementata prin lege organica toata materia emiterii ordonantelor de urgenta. La articolul 85, este o prevedere care corecteaza intamplari din mandatul meu: remanierea ministrilor. Si am tinut cont de optiunea Curtii Constitutionale, daca va aduceti aminte, in cazul Norica Nicolai cand am refuzat numirea. Am tinut cont si atunci la articolul 85 am introdus un alineat nou prin care se precizeaza ca propunerea primului-ministru de revocare si de numire a unor membri ai Guvernului se poate face numai dupa consultarea presedintelui. Asta acopera ceea ce ne-a dat Curtea Constitutionala la momentul respectiv si nu mai poate fi subiect de dispute ulterioare intre Presedinte si Guvern. O alta prevedere, izvorata din experienta, este legata de limitarea posibilitatii Guvernului de a-si angaja raspunderea in fata Parlamentului si aici, la articolul 114, am introdus prevederea ca angajarea raspunderii Guvernului se poate face o singura data pe sesiunea Parlamentara, pe o singura lege, cu exceptia bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale. Asta pentru a preveni un blocaj de functionare. Deci, daca se ajunge intr-o situatie de criza politica in care nu poate fi trecut bugetul prin proceduri normale, se poate asuma raspunderea pe buget si pe bugetul asigurarilor sociale fara ca acest lucru sa se numeroteze la acel unic drept pe sesiune Parlamentara de asumare a raspunderii pe o singura lege.
Motivul este simplu: pentru a se evita abuzurile de asumari de raspundere si, practic, de diminuare a rolului Parlamentului de a dezbate legile. Am stabilit, tot din experienta, si procedura de declansare a unui referendum. La articolul 90, se mentine formularea initiala, la care se mai adauga trei alineate, in care se consolideaza dreptul presedintelui de a declansa un referendum in baza emiterii unui decret, dar se creeaza obligatia si pentru Parlament ca in 30 de zile de la solicitarea de aviz pentru emiterea decretului facuta de presedinte sa se dea in mod obligatoriu raspuns. In cazul in care presedintele nu primeste un raspuns in 30 de zile, se poate considera procedura indeplinita si presedintele poate emite decretul de initiere a referendumului, care prevede data si problemele puse in dezbatere, problemele in care electoratul este consultat. Tot din experienta mandatului pe care l-am avut, cand a durat patru luni pana cand Parlamentul a dat un aviz consultativ, foarte adevarat, dar fara el nu puteam emite decretul legat de Parlament unicameral. In articolul 95, am incercat o echilibrare a raporturilor intre presedinte si Parlament in materia suspendarii. Repet, sa nu fie nimeni alarmat, ca nu ma vizeaza pe mine, nu mi se aplica. Deci fiti linistiti. Dar modul cum s-a aplicat dreptul de suspendare a presedintelui de catre Parlamentul Romaniei in legislatura trecuta a fost un abuz. Chiar Curtea Constitutionala a constatat ca nu a existat incalcarea Constitutiei de catre presedinte. Lasand lucrurile asa, practic presedintele ar fi obligat sa fie primul interesat sa aiba o majoritate in Parlament, deci devine demagogie ideea cu un presedinte care este neutru fata de fortele politice.
Dupa experienta 2007 a devenit obligatoriu, pentru a-mi putea indeplini mandatul, sa am grija macar sa am sustinerea unuia din partidele puternice. Si atunci, pentru a se preveni abuzul de putere al Parlamentului in raport cu presedintele ales, in articolul 95 am introdus avizul obligatoriu, avizul conform al Curtii Constitutionale. Deci hotararea Parlamentului cu motivarea de suspendare a presedintelui trebuie sa primeasca un aviz de la Curtea Constitutionala prin care sa se spuna: da, presedintele a incalcat grav Constitutia, deci poate fi suspendat. Si in felul acesta se previne abuzul, pentru ca foarte multi au tratat aceste lucruri ca fiind chestiuni personale ale presedintelui. Nu! Sunt chestiuni ale stabilitatii statului. Si eu cel putin asa am tratat problema suspendarii presedintelui, o chestiune de stabilitate. Deci, in concluzie, hotararea de suspendare a presedintelui - nu se contesta dreptul Parlamentului de a initia procedura de suspendare, dar ea trebuie validata de Curtea Constitutionala ca fiind corecta din punct de vedere constitutional si abia pe urma devine efectiva suspendarea presedintelui.
La articolul 103 propun instituirea unui termen de 10 zile pentru ca Parlamentul sa se pronunte asupra formarii unui nou Guvern. Avem experienta anului 2009, cand am desemnat prim-ministru, primul-ministru a prezentat Parlamentului lista Guvernului si programul, dar Parlamentul nu a considerat necesar sa se intalneasca. Si a stat tara intr-o perioada de criza economica si cu o criza politica de circa trei luni. Or, ceea ce eu propun Parlamentului la articolul 103 este sa se pronunte in maxim 10 zile, iar daca nu se pronunta in cele 10 zile in care trebuie sa faca audierea ministrilor si sa dea un vot pe program si pe echipa Guvernamentala in Parlament, deci daca nu se pronunta in cele 10 zile, Guvernul se considera automat cazut si presedintele consulta partidele si face o noua nominalizare. Sigur, aici Parlamentul trebuie sa fie foarte atent, pentru ca nu s-a modificat prevederea ca la doua Guverne cazute, dar nu mai devreme de 45 de zile, inainte erau 60, presedintele poate dizolva Parlamentul. Eu cred ca urmatorii 10 ani nu sunt ani usori pentru nimeni si avem nevoie de stabilitate. Or, ceea ce eu propun este indreptat catre aceasta directie: garantarea unui stat stabil, functional. La articolul 109 - si aici va rog sa-mi permiteti sa explic si daca o sa fie nelamuriri o sa-l rog si pe domnul Stefan Deaconu sa ma ajute, pentru ca sigur 109 va fi subiect de discutie - am eliminat descrierea procedurii de raspundere penala a membrilor Guvernului. De ce? Deci ramane formularea de la alineatul 1, prin care se spune "Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde politic, solidar cu ceilalti membri, pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia". Alineatul 2 l-am abrogat si alineatul urmator este asa: "Raspunderea penala a membrilor Guvernului pentru fapte savarsite in exercitiul functiei lor se stabileste prin lege organica, competenta de judecata apartinand Inaltei Curti de Casatie si Justitie".
Unde ne-a dus formularea anterioara, la o hotarare a Curtii Constitutionale prin care practic s-au creat doua categorii de ministri in care unii pot fi atinsi si altii nu de raspunderea penala. Este vorba de diferenta intre ministri Parlamentari si ministri neParlamentari, deci au tratament diferit. Si atunci am precizat raspunderea penala a ministrilor, iar modul cum raspund penal trebuie sa fie in acord cu o lege valabila si pentru cei care sunt Parlamentari si pentru cei care nu sunt Parlamentari. Si veti vedea ca are o logica, pentru ca am scos imunitatea Parlamentarilor pentru altceva decat pentru declaratii politice si activitate Parlamentara. Si atunci nu trebuie prevazut mecanismul de raspundere in Constitutie, ci intr-o lege care-i trateaza egal si pe unii si pe altii. Aici iarasi la articolul 72 va facusem o introducere in explicatia anterioara. La articolul 72 perchezitia, retinerea sau arestarea Parlamentarilor pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitiul mandatului se poate face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, fara a mai fi nevoie de incuviintarea Parlamentului. Am avut situatii cand s-a cerut arestare de membru al Parlamentului, anchetare. Am avut respingeri, deci in afara de imunitatea pentru declaratiile din Parlament pentru activitate Parlamentara si pentru declaratiile politice nu mai este nevoie de un aviz al Parlamentului pentru arestarea sau perchezitionarea unui membru al Parlamentului. Si asta trebuie corelata si cu prevederea legata de ministri, unde o lege trebuie sa-i faca egali pe toti in fata justitiei.
La articolul 89 am vizat reducerea intervalului de timp de la 60 de zile la 45 de zile dupa care poate fi dizolvat Parlamentul, exact situatia despre care va vorbeam, nevoia de stabilitate, nevoia de a raspunde unei solicitari de vot pe un Guvern si un program in 10 zile si atunci este clar ca nu mai este nevoie de parcursul celor 60 de zile si cumulat cu doua caderi de Guvern, ca puteai inainte sa ai 60 de zile, dar Parlamentul sa nu vina sa-ti tranteasca al doilea Guvern si atunci nu puteai sa dizolvi Parlamentul si ramanea tara intr-un blocaj politic dependent de negocierile dintre partide. Aceste prevederi fac sau stabilesc un mecanism care nu lasa tara in situatii prelungite de criza politica. La articolul 124, venim si la reglementarea raspunderii judecatorilor. Reglementarea raspunderii judecatorilor si procurorilor trebuie sa se faca, spune completarea de la articolul 124, printr-o lege organica si trebuie instituirea expresa a obligatiei judecatorilor de a se supune Constitutiei si deciziilor Curtii Constitutionale. Sunt lucruri care au aparut in practica, in momentul de fata judecatorii nu pot fi trasi la raspundere decat pentru neglijenta in hotararile pe care le-au luat. Ori, neglijenta este foarte greu de dovedit, iar atunci cand te joci cu soarta oamenilor, cand deciziile tale implica soarta oamenilor, soarta unor categorii, chiar soarta unei tari de multe ori, nu poti sa nu raspunzi.
Constitutia intareste independenta justitiei, propunerea pe care o fac - si veti vedea cum - in acelasi timp da si raspundere. De asemenea, faptul ca unele hotarari ale Curtii Constitutionale sunt neluate in consideratie de diverse instante, face sa generam haos. O lege care este declarata constitutionala de Curtea Constitutionala nu poate sa mai fie pusa sub semnul intrebarii de o instanta, stiu eu, de oriunde din tara asta. Or, in momentul de fata, aceste lucruri se petrec si atat raspunderea magistratilor pentru soarta celor pe care ii judeca, cat si pentru incalcarea Constitutiei si a hotararilor Curtii Constitutionale trebuie sa fie precizate in Constitutie. Nu vreau sa dau exemple de incalcare a Constitutiei si de incalcare a hotararilor Curtii Constitutionale, dar eu cred ca justitia trebuie si ea sa se supuna Constitutiei, si acest lucru trebuie prevazut in proiectul de revizuire. As vrea sa fac o rectificare: pana acum, Constitutia ii facea responsabili pentru neglijenta si rea-credinta, deci si pentru rea-credinta. Numai in aceste situatii magistratii erau responsabili. Dar de ce sa nu fi responsabil daca esti incompetent sau daca esti corupt si faci ca oamenii sa ajunga sa-si redobandeasca proprietatea la Haga, in loc sa si-o redobandeasca in tara lor? Sigur, cel responsabil de prejudicii aduse cetatenilor este statul. Si aceasta responsabilitate se manisfesta prin platile de zeci de milioane de dolari pe care Ministerul de Finante le-a facut pentru procesele pierdute la Curtea Internationala a Drepturilor Omului. Pentru ca in Constitutie spunea ca numai pentru rea-credinta poate fi responsabil, in rest, pentru ca e incompetent sau corupt nu poate fi. Si atunci cand statul roman raspunde in fata cetateanului si ii plateste, pe urma acelasi Minister de Finante care plateste sa se poata indrepta impotriva judecatorului. Cred ca acesta prevedere, daca va fi adoptata de Parlament, va fi unul din motoarele de buna functionare a justitiei in Romania.
In ceea ce priveste CSM, aici am introdus cateva elemente care, cred eu, largesc independenta justitiei, pe de-o parte, si pe de alta parte o fac mai transparenta. In primul rand se mareste numarul reprezentantilor societatii civile in CSM, de la doi la sase. In al doilea rand, votul in CSM nu poate fi decat deschis. Nu vad de ce nu am sti, de ce trebuie sa fie un secret cand este sanctionat sau nesanctionat un magistrat, cine a votat pentru sanctionarea lui, cine a votat impotriva. Cand se numeste un judector la Inalta Curte de Casatie si Justitie nu vad de ce publicul nu ar trebui sa stie cine a votat pentru numirea acelui judecator si cine a fost impotriva sau CSM este obligat sa motiveze deciziile si sa le faca publice. De asemenea, cred ca este foarte important ca reprezentantii societatii civile sunt desemnati: trei de Parlament, trei de presedinte. Dar presedintele nu mai prezideaza sedintele CSM, nu mai are ce cauta acolo. Poate Parlamentul va gasi alta formula, dar convingerea mea - alta formula de nominalizare; eu a trebuit sa propun una credibila - convingerea mea este ca atat timp cat CSM nu va fi transparent, populatia nu va sti ce se intampla cu justitia. De asemenea, depolitizarea completa prin retragarerea presedintelui din calitatea de paticipant la sedintele CSM si calitatea de a prezida sedintele CSM este iarasi un semnal care este de natura sa corecteze impresia ca presedintele poate face orice in justitie pentru ca uite-l, cand se duce, sta in capul mesei la CSM. Nu, sa stea societatea civila. Iar din punct de vedere al componentei, propunerea este: cinci procurori, cinci judecatori si sase reprezentanti ai societatii civile. Societatea este singura care poate controla justitia si si evitam orice tentatie a politicului de a se implica injustitie, atat timp cat dam o mai mare greutate participarii societatii civile in CSM.
La articolul 138, este modificarea impusa de statutul nostru de membri ai NATO si ai Uniuni Europene si este o reformulare care ne aduce in statutul pe care il avem si nu formularea anterioara, care viza un viitor participant in structurile NATO si Uniune Europeana. La articolul 149, in linia aceleiasi nevoi de adaptare, se stabileste in sarcina Parlamentului, a presedintelui si a Guvernului indeplinirea obligatiilor ce rezulta din participarea noastra la Tratatul Atlanticului de Nord. In sfarsit, ceea ce propun prin proiectul de revizuire este legat de adaptarea la realitatile economice nu ale zilei de azi, ci cel putin a urmatorilor zece ani. Criza economica si perspectivele ei, precum si impasul datoriei publice la care au ajuns Guvernele ne obliga la a introduce masuri constitutionale, pe care Germania deja le-a introdus, Franta le are in dezbatere, au trecut de Guvern, sunt la Parlament, deci, nu venim cumva cu o inovatie si la acest articol, care este unul nou, i-am spus noi 138 prim, renumerotarea nu o poate face decat Parlamentul, sunt doua prevederi, trei prevederi importante. In primul rand, deficitul bugetului de stat consolidat nu poate depasi 3%, dar si orice deficit de la 0 pana la 3% nu poate fi creat decat daca este vorba de imprumutat bani pentru investitii.
Altfel spus, ce le propun romanilor prin noua Constitutie este in primul rand sa traim din ce producem, iar daca imprumutam bani, sa-i imprumutam pentru dezvoltare, nu pentru consum, nu pentru ajutoare sociale, nu pentru salarii. Am sa va dau o explicatie si de ce. Nu este o chestiune de rautate, Doamne fereste, sau de lipsa de grija pentru problemele cetatenilor, dar criza datoriilor suverane este o realitate care se va agrava in perioada urmatoare la nivel global, nu neaparat in Romania. Iar a nu avea grija pentru ce urmeaza sa se intample peste 10 ani ar fi o mare greseala. De aceea eu propun sa avem deficitul bugetar limitat la maxim 3% si numai daca banii imprumutati in interiorul acestui deficit sunt pentru investitii, pentru dezvoltare. Datoria publica sa nu poata depasi 60% din PIB si ca exceptie, in situatii de calamitati, in situatii exceptionale cu aprobarea Parlamentului sa se poata depasi acest deficit, dar numai in situatii exceptionale. De asemenea, la articolul 126, ramanand in zona fiscalitatii si a bugetelor, propun includerea actelor care privesc politicile fiscale si bugetare ale statului in sfera actelor excluse controlului judecatoresc. Deci nu instantele pot sa spuna daca marirea TVA a fost corecta sau daca cresterea CAS a fost corecta, sau daca reducerea sau introducerea unor taxe a fost corecta.
Problema fiscalitatii este o problema stricta a Guvernului si mai ales a Parlamentului; Guvernul propune, Parlamentul dispune, aproba. Puterea judecatoreasca nu poate face politica fiscala a statului. De asemenea, la articolul 23, urmare a realitatilor pe care le-am constatat, am propus ca retinerea sa nu poata depasi 48 de ore si nu 24 de ore. Ca sa intelegeti, v-as da un exemplu: cand un procuror are un caz in care are de decis cu privire la 20-30 de oameni, cum au fost cazurile de la vami, in 24 de ore, cand sa-i aduca, cand sa-i interogheze pe toti, cand sa-si faca argumentatia pentru o eventuala solicitare de retinere? Sigur, puteti spune 24 de ore. Da, dar omul ala trebuie sa si doarma. Totusi, nu poti sa-l tii sa interogheze 20-30 de oameni in 24 de ore. La fel, valabil si pentru judecatori, pentru ca este termenul de 24 de ore, ii aduci noaptea sa judece o arestare pe 29 de zile. Daca ar fi 48 de ore se poate pune omeneste sedinta de judecata dimineata sau la miezul zilei. Asa, pentru ca expira cele 24 de ore, adesea judecatorii sunt adusi noaptea sa ia decizii pe dosare de arestare. Sigur, poate 72 de ore era prea mult, dar cu certitudine, din practica a rezultat ca 24 de ore este prea putin. Si atunci am considerat ca arestarea sau retinerea pentru 48 de ore este un termen rezonabil.
Si, probabil, articolul care va produce o puternica dezbatere este modificarea de la articolul 44, care elimina din Constitutie prezumtia caracterului licit al dobandirii averii. As vrea sa stiti cum era formularea... cum este formularea in actuala Constitutie, la articolul 44, alineatul 8. Aici formularea este: averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul ilicit al dobandirii se prezuma. Caracterul licit, scuzati-ma - licit al dobandirii se prezuma. Iar in propunerea mea, formularea este: averea dobandita licit nu poate fi confiscata, eliminand caracterul licit al dobandirii se prezuma. De ce acest lucru? Nu va porni nimeni o cruciada sa vada pensionarii cum stau cu averea, sa vada, stiu eu, ce muncitori de la uzinele din Pitesti. Dar prezumarea caracterului licit al averii se poate face in lege, nu e nevoie sa fie in Constitutie pentru ca intr-o lege se poate face si descrierea conditiilor in care se prezuma caracterul licit al averii. Aceasta prevedere, suntem unici in Europa cu astfel de prevedere si ea a fost paravanul sub care, desi s-a stiut despre averi dobandite ilicit, nu au putut fi confiscate, iar statul nu si-a putut recupera pierderile de la cei care au fraudat statul. Deci, formularea nu exclude prezumtia caracterului licit al oricarei averi, dar ea nu... Am optat pentru varianta de a nu avea prevederea expresa in Constitutie, pentru ca aceasta prevedere a generat blocarea recuperarii daunelor statului, implicit a daunelor cu care a fost pagubit orice cetatean pana la urma, nu numai statul. Acestea sunt, in principal, modificarile, mai sunt si altele mai putin importante. Daca aveti intrebari, si eu, si domnul consilier Deaconu va stam la dispozitie.
Intrebare: As vrea sa va intreb. Ati vorbit de articolul 138 nou, de acea respectare deficitul de 3% de catre...a obligatiei Guvernului de a respecta deficitul de 3%. Este o obligatie imperativa care ar avea nevoie, din cate stiu, si de o sanctiune. Ce se intampla, daca un guvern nu respecta acesti parametri, si anume 3% si 60% la rata de imprumut?
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Asta trebuie sa stabilim legea in raspunderii ministrilor, legea raspunderii Guvernului. Deci, acolo trebuie sanctiune penala pentru nerespectarea Constitutiei. La fel cum Presedintele, prin nerespectarea Constitutiei, se suspenda si se merge la referendum si Guvernul va trebui sa aiba descrisa raspunderea penala pentru fiecare element de nerespectare a Constitutiei, intr-o lege a raspunderii Guvernului.
Intrebare: Adica, vor raspunde toti ministrii pentru ca nu s-a respectat incadrarea in deficit sau Primul-ministru?
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Primul care raspunde este Primul-ministru. Sunt ministri care au atributiuni pe sectorul financiar. Spre exemplu, ministrul de Finante si Primul-ministru.
Intrebare: Multumesc. A doua intrebare. Nu ati spus nimic sau nu fac obiectul acestor modificari cele legate de reorganizarea administrativ-teritoriala. Ramanem cu actuala, pentru ca in Constitutia actuala se prevede clar ca este vorba de judete?
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Da. Reorganizarea administrativa se poate face. Nu fac niciun secret din a va spune ca este unul din obiectivele mandatului meu, care trebuie convenit cu partidele, dar nu cred ca este cazul sa revenim la denumirea de regiune. Asta a fost specifica perioadei comuniste. Traditia organizarii teritoriale a Romaniei este de judet. Si cred ca dimensiunile judetului pot fi discutate, dar nu cred ca trebuie sa revenim la un termen din perioada de trista amintire.
Intrebare: Multumesc.
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Cu placere.
Intrebare: Domnule Presedinte, avand in vedere ca dispare imunitatea parlamentara, si foarte bine ca dispare, se limiteaza doar la declaratiile politice, v-as ruga sa ne spuneti sau sa ne lamuriti care este raspunderea Presedintelui in fata legii in probleme penale in perioada mandatului?
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Presedintele are imunitate in perioada mandatului.
Intrebare:Dar acest lucru nu este prevazut in proiectul de Constitutie.
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Ba da, este in Constitutia actuala.
Intrebare: Dar de ce la Presedinte ramane si la Parlament nu?
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Pentru ca, totusi, trebuie sa ramana un pilon de stabilitate. Parlamentari sunt 471 sau pot fi 300. Ţara nu are decat un Presedinte si se substituie cu declansarea procedurii de suspendare a Presedintelui. Deci, la Presedinte exista un leac pentru fapte penale, pentru ca nu are voie sa le faca nici Presedintele, ca oricare. Si atunci se declanseaza procedura de suspendare, Curtea Constitutionala avizeaza, daca este vorba de fapta penala, si se merge pe procedura.
Intrebare: Multumesc.
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Da, se mentine pevederea din Constitutie legata de imunitate, dar si de suspendare.
Intrebare: Dar putem spune ca Presedintele este mai presus de ceilalti cetateni, inclusiv de parlamentari?
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Fata de ceilalti cetateni, nu. Pentru ca are procedura mai dificila de suspendare si eliberare din functie.
Intrebare: Dar recunoasteti ca ministrii raspund in fata legii, parlamentarii, acum, raspund in fata legii sau vor raspunde, Presedintele are imunitate.
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Da, cred ca trebuie mentinuta. Repet, nu este pentru mine. Stiu supararea trustului, dar eu nu beneficiez, eu sunt pe actuala Constitutie. Este vorba de viitorul presedinte. Eu cred ca Presedintele trebuie sa aiba stabilitate si sa nu poata fi hartuit in instanta. Va dati seama cate plangeri penale as avea de la... Ei, nu spun de la cine. Chiar si ca respir, cred ca este tot penal pentru unii. Daca este vorba de mine. Dar cred ca Presedintele trebuie sa aiba o oarecare stabilitate si modelul francez mi se pare foarte corect. Este acelasi, il avem si noi. Ati vazut, presedintele Chirac raspunde dupa ce a terminat mandatul.
Intrebare: Domnule Presedinte, de ce ati renuntat la varianta referitoare la mandatul Presedintelui pe patru ani si la cea privind dizolvarea Parlamentului in cazul in care suspendarea Presedintelui nu e validata printr-un referendum?
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Pentru ca, in ceea ce priveste Parlamentul, am gasit o solutie, sa spunem, mult mai soft, care genereaza mai putina instabilitate. Adica se opreste procedura in momentul in care Curtea Constitutionala stabileste ca este un abuz si cred ca aici trebuie sa se opreasca lucrurile. Ca exista riscul ca, in situatia actuala, Curtea Constitutionala sa confirme: da, Presedintele a incalcat grav Constitutia, si la referendum Presedintele sa castige referendumul si atunci dizolvi Parlamentul in conditiile in care totusi Parlamentul a avut dreptate. Si am considerat ca echilibrul este aici, in avizul conform al Curtii Constitutionale. Si daca va uitati toate masurile care s-au luat au fost, sau ceea ce propun, au fost, pe de-o parte, responsabilizare, pe de alta parte, stabilitate. Romania are nevoie de o perioada de stabilitate pana la revizuirea Constitutiei, daca asta ar trece.
Intrebare:Ati spus ca aceasta noua Constitutie nu vizeaza...
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Nu noua, e revizuita, e aceeasi Constitutie.
Intrebare: Acest proiect nu vizeaza mandatul dumneavoastra. Dar daca va fi adoptat anul viitor, sa spunem, va viza mandatul urmatorului Guvern, cel care va fi ...
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Da, si al urmatorului Presedinte.
Intrebare: Exact. In acest caz, daca viitorul premier ar dori sa faca o remaniere ar trebui sa va consulte sau nu?
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Trebuie sa ma consulte, doamna, acum. Pe hotararea Curtii Constitutionale, de la cazul Norica Nicolai, trebuie sa ma consulte, pentru ca altfel nu emit decretul.
Intrebare: Bun. In cazul desemnarii Primului-ministru, proiectul de revizuire spune: "Se face consultare cu partidul care are majoritate absoluta sau, in caz contrar, al partidelor parlamentare". S-ar putea invoca, dumneavoastra sau viitorul presedinte, numarul de mandate al unui partid? Dumneavoastra ati facut-o.
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Pai obiectivul, majoritatea se formeaza pe numar de mandate, nu pe procente date de casele de sondaj. Ca sa ai o majoritate in parlament iti trebuie 50% plus un mandat si atunci orice presedinte va numara mandatele. Daca ii ies 51 sau jumatate plus unu, considera ca poate desemna Primul-ministru, daca nu ii ies se mai consulta.
Intrebare: Si as mai avea o intrebare. Statul nu se va imprumuta decat pentru investitii, nu si pentru salarii. De ce?
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Nu scrie in Constitutie nu si pentru salarii. V-am dat eu un exemplu. Sigur, puteti pune pe banda sa tineti vreo cinci zile chestiunea asta. De maine nu mai aveti salarii cu ce va propune Presedintele, nu mai aveti pensii, nu mai aveti ajutoare sociale. Sigur ca da foarte bine. Eu propun o finantare sanatoasa a statului. Daca vreti, caut sa tai ce am vazut in experienta politica, si anume demagogia politicienilor cand au distrus toate bugetele inainte de alegeri, toate bugetele pentru dupa alegeri, dar asta este. Cred ca la doamna dinainte a ramas ceva. Parca ati pus doua intrebari.
Intrebare: Da, da, mai era o intrebare referitoare la cuplarea alegerilor prezidentiale si parlamentare. Va pun eu din nou daca ati renuntat sau nu la aceasta idee?
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Poate fi subiect de negociere, de discutie intre mine si Parlament, o solutie de recuplare a alegerilor. Deci facem, nu puteam sa inscriu aici acest lucru, dar este un element pe care sunt dispus sa-l negociez cu Parlamentul. Nici eu nu ma pot duce in fata Parlamentului fara nimic in buzunar.
Intrebare: Mai aveam o intrebare. Ati spus ca noua Constitutie nu vi se va aplica dumneavoastra. Insa daca este modificata anul viitor Constitutia, la alegerile locale, odata cu alegerile locale, si dupa alegerile parlamentare se declanseaza o procedura de suspendare a dumneavoastra, noile prevederi referitoare la suspendare nu se vor aplica in cazul acela?
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Cred ca ar trebui sa stabilesca Curtea Constitutionala. Eu din cate stiu mandatul fiecaruia merge pe legea, pe Constitutia pe care a fost ales pana la capat. Vedem ce interpretare da Curtea Constitutionala. Cred ca asta va fi interpretarea. Fiecare mandat, ca este al Parlamentului, ca este al Presedintelui, se duce pana la capat pe conditiile in care a fost ales. Asta este interpretarea mea. Vom vedea ce spune Curtea Constitutionala.
Intrebare: Am inteles. Mai am o nelamurire. Se pot pune intrebari si in afara subiectului cu Constitutia?
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Nu. Va dati seama ca nu vreau sa distrug acest subiect, pentru ca banuiesc ce ma intrebati.
Intrebare: Pot sa va intreb daca veti promulga legea privind alegerea primarilor intr-un singur tur de scrutin?
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: S-o primesc, sa vad despre ce e vorba, s-o primesc.
Intrebare: Dar e mai bun un singur tur decat doua tururi pentru primari?
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Depinde. Poate fi si mai bun, poate fi si mai rau. Spre exemplu, eu sunt un adept al alegerii parlamentarilor prin vot uninominal intr-unul sau doua tururi. Deci m-ar satisface si varianta cu vot uninominal intr-un singur tur. Si acest lucru l-am spus public de foarte multe ori. Deci n-as putea sa spun ca aici da, dar dincoace nu. Pe de alta parte, sa stiti ca in opinia mea o astfel de solutie - dar nu am inca un punct de vedere cristalizat definitiv - o astfel de solutie diminueaza politizarea functiei de primar prin faptul ca in turul doi se fac aliante. Am experienta. A fost o situatie in care am castigat din turul doi Primaria Capitalei si stiu ce exigente au fost la mine intre turul unu si doi de la cei care si-au anuntat sustinerea. Si am avut si situatia in care am castigat mandatul din primul tur, tot la Bucuresti, si am fost un primar care-si incepea mandatul liber, fara conditionalitati de la nimeni. Pentru ca intre turul unu si doi pentru voturi toate partidele incep si cer: vreau cinci directori la Gradina Botanica, la Gradina Zoologica, la Parcuri si Gradini, la Lacuri, la Strazi, la... Pai numai candidat de primar sa nu fii, ca nu te ocupi de campanie intre turul unu si doi, ci negociezi cu potentialii sustinatori ce dai. Ori, asta il lasa liber pe primar, pe de-o parte. Pe de alta parte e de discutat cat de democratic este. Deci inteleg sensul intrebarii dumneavoastra si sunt de acord cu el. In orice caz ce exclud ca extinderea sistemului cu alegerea uninominale intr-un singur tur sa se extinda si la Presedinte. Asta nu se poate.
Intrebare: Dar credeti ca ar avantaja UDMR?
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: N-as intra in speculatii.
Intrebare: As vrea sa va mai intreb eu: o sa avem un nou ministru la Munca, pana saptamana viitoare, cand se termina interimatul?
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Intrebati-l pe domnul Emil Boc. Eu zic ca o sa avem.
Intrebare: Pai, nu v-ati consultat?
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Ne-am consultat azi, va pot spune.
Intrebare: Si?
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Eu cred ca o sa avem, dar cel care trebuie sa trimita propunerea de nominalizare este Premierul. Insa astazi ne-am consultat.
Intrebare: Cand va va trimite propunerea, atunci?
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Inainte de expirarea termenului de terminarea interimatului - 45 de zile. Deci, am inteles ca ar expira inainte de vineri? E corect? Da. Deci, vineri, cel mai tarziu, veti avea ministru, insa noi ne-am consultat, el trebuie sa mearga cu propunerea si la partid.
Intrebare: Domnule Presedinte, ar trebui inclusa in Constitutie vreo prevedere legata de migratia politica?
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: De?
Intrebare: De partide, de migratia politica /.../?
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Nu cred, nu cred asta. E ca si la ordonantele de urgenta. Textul e foarte ferm in Constitutie, ca numai in situatii exceptionale si nu stiu ce. La fel si cu optiunile politice. Nu poti sa-i interzici cuiva sa aiba, la un moment dat, o alta optiune politica. De asta cred ca nici nu ar fi constitutional. Curtea Constitutionala mi-ar respinge o astfel de propunere.
Intrebare: Domnule Presedinte, daca tot am extins tematica...
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Nu am extins-o, suntem in Constitutie.
Intrebare: Ati raspuns la cateva intrebari.
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Nu, era legat de remaniere, care e in Constitutie.
Intrebare: Si de legea privind alegerea primarilor...
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: Si asta e in Constitutie - alegerile locale.
Intrebare: Imi permit sa va intreb ce parere aveti despre discutiile privind deschiderea unui birou al Ţinutului Secuiesc, la Bruxelles?
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: O parere proasta, da?!
Intrebare: Si cum intentionati sa o materializati?
Presedintele Romaniei, Traian Basescu: O parere proasta, adica ea nu are efecte politice, insa este un element de desconsiderare si a Constitutiei, si a romanilor. Nu avem aceasta unitate administrativa. Da, va multumesc mult, va doresc o zi buna!"
