Incepand cu anul 2026, sistemul national de sanatate din Romania a introdus modificari semnificative privind accesul pacientilor cu boli cronice, inclusiv diabet zaharat, la servicii medicale si investigatii. Aceste schimbari fac parte din masurile guvernamentale adoptate la sfarsitul anului 2025, avand scopul declarat de a eficientiza utilizarea fondurilor pentru sanatate. Modificarile vizeaza in special prioritatea pentru analizele de laborator si investigatiile imagistice, precum si accesul pacientilor neasigurati la servicii medicale. In acest articol prezentam o analiza detaliata a drepturilor persoanelor cu diabet, explicand ce s-a pastrat, ce s-a limitat si care sunt implicatiile practice pentru pacienti.
Persoanele cu diabet asigurate in sistemul de sanatate continua sa beneficieze de serviciile medicale si conexe prevazute in cadrul Programului National de Diabet Zaharat (PNDZ), precum si de intregul pachet de servicii de baza acordat asiguratilor. Acestea includ:
- consultatii regulate la medicul de familie, necesare pentru prescrierea medicamentelor si eliberarea biletelor de trimitere pentru investigatii precum HbA1c,
- consultatii la medicul specialist in diabet, nutritie si boli metabolice sau, in situatiile de deficit de specialisti, la medic internist,
- prescriptii pentru medicamente si materiale sanitare specifice, inclusiv insulinoterapie, medicamente antidiabetice orale, teste pentru monitorizarea glicemiei, glucometre si consumabile,
- acces la servicii spitalicesti, in regim de spitalizare de zi sau continua, pentru tratamente specifice diabetului sau pentru gestionarea complicatiilor,
- investigatii paraclinice de rutina si monitorizare a complicatiilor cronice.
Aceste drepturi au fost pastrate in mare parte, insa prioritatea pentru efectuarea investigatiilor de inalta performanta prin bilete de trimitere tip Monitor a fost limitata. Astfel, pacientii cu diabet pot efectua o singura data pe an investigatii imagistice precum RMN, CT, scintigrafie sau angiografie cu prioritate in termen de cinci zile lucratoare. Orice alta investigatie suplimentara va fi programata doar in functie de fondurile disponibile, ceea ce poate genera intarzieri semnificative.
Biletele de tip Monitor, implementate in 2021, ofereau pacientilor cronici prioritate la analize si investigatii paraclinice, chiar daca plafonul lunar al laboratorului era depasit. Incepand cu 1 ianuarie 2026, acestea nu mai garanteaza prioritate pentru pacientii cu diabet, boli cardiovasculare, boli rare, boli neurologice, boli cerebrovasculare sau boala cronica renala, dupa cum urmeaza:
- Monitor 3 – diabet zaharat
- Monitor 4 – boli cardiovasculare
- Monitor 5 – boli rare
- Monitor 6 – boli neurologice
- Monitor 7 – boli cerebrovasculare
- Monitor 8 – boala cronica renala
Prin urmare, pacientii cronici beneficiaza de o singura investigatie de inalta performanta pe an cu prioritate, iar cele suplimentare se programeaza in functie de disponibilitatea bugetului laboratorului. Singurii pacienti care pastreaza prioritate nelimitata sunt cei oncologici, femeile gravide, persoanele cu suspiciune de hepatita B sau C si gravidele cu HIV.
Aceasta masura reprezinta o reducere practica a drepturilor pacientilor cronici si poate creste timpul de asteptare pentru analizele necesare monitorizarii diabetului si a afectiunilor asociate, precum hipertensiunea sau dislipidemia.
Persoanele neasigurate incluse in programele nationale beneficiaza de serviciile medicale necesare pentru afectiunea principala, inclusiv diabet, si de pachetul minimal de servicii prevazut in sistemul de asigurari sociale de sanatate. Practic, acest lucru inseamna:
- acces la consultatii de baza la medicul de familie si la medicii specialisti din program
- medicamente si materiale sanitare specifice afectiunii
- acces la spitalizare de zi pentru probleme acute sau monitorizare, fara conditii financiare
- investigatii limitate la necesarul pentru boala principala, fara prioritate pentru monitorizarea complicatiilor
Persoanele neasigurate pot deveni asigurate prin plata contributiei anuale de 2430 lei la ANAF, ceea ce le ofera acces complet la serviciile prevazute in programele nationale.
La finalul anului 2025, Guvernul Romaniei a adoptat masuri de reorganizare a finantarii serviciilor medicale pentru pacientii cu boli cronice. Premierul Ilie Bolojan a subliniat ca „azi cheltuim mai judicios banii care pleaca spre sanatate, cu efecte benefice pentru multi pacienti”, urmarind o utilizare mai eficienta a resurselor si o alocare care sa reflecte mai bine nevoile reale ale sistemului si ale pacientilor.
Conform datelor Institutului de Sanatate Publica, in Romania exista aproximativ patru milioane de persoane cu afectiuni cardiovasculare si peste un milion de pacienti inregistrati cu diabet zaharat, un numar care, potrivit estimarilor medicale, ar putea ajunge la 1,8 milioane. Acesti pacienti, alaturi de cei cu alte boli cronice, beneficiau pana la sfarsitul anului 2025 de prioritate la investigatiile paraclinice prin biletele de trimitere tip „Monitor”.
Implementarea biletelor a permis acces rapid la analizele necesare monitorizarii starii de sanatate, chiar si cand plafonul de decontari era depasit. Incepand cu 1 ianuarie 2026, prioritatea a fost limitata: investigatiile de inalta performanta (RMN, CT, scintigrafie, angiografie) pot fi realizate o singura data pe an cu termen de maximum cinci zile lucratoare, iar alte analize se vor efectua conform programarilor si in limita fondurilor disponibile.
Aceasta modificare afecteaza in special pacientii neasigurati sau pe cei cu multiple comorbiditati, cum ar fi diabetul tip II asociat frecvent cu obezitate, hipertensiune arteriala sau alte afectiuni. Pentru neasigurati, accesul la servicii se limiteaza la pachetul minim de ingrijire si tratament pentru boala principala, iar monitorizarea completa presupune asigurare individuala si plata contributiei anuale.
Datele CNAS arata ca fondurile pentru decontarea investigatiilor paraclinice au crescut semnificativ in ultimii ani: in 2021 s-au alocat aproximativ 1 miliard de lei, iar in 2025 suma a ajuns la aproape 2,93 miliarde de lei, reflectand atat cresterea numarului de pacienti inclusi in programele nationale, cat si costurile ridicate ale investigatiilor imagistice si biologice.
Atat pacientii asigurati, cat si cei neasigurati au dreptul la servicii de preventie, consiliere nutritionala, educatie terapeutica si monitorizarea starii de sanatate. In cazul pacientilor cu diabet, acestea includ:
- consiliere privind dieta, greutatea corporala si activitatea fizica
- evaluarea riscului pentru complicatii cardiovasculare si renale
- supravegherea evolutiei glicemiei si a hemoglobinei glicozilate
Serviciile de preventie pentru neasigurati sunt oferite gratuit in functie de grupa de varsta si necesitate, dar raman limitate, iar accesul la analize suplimentare depinde de disponibilitatea bugetului spitalelor sau de internarea de zi.
Limitarea prioritatii pentru analizele de tip „Monitor” influenteaza modul in care pacientii cu diabet isi monitorizeaza starea de sanatate si complicatiile asociate. Bolnavii cronici nu mai beneficiaza automat de acces rapid la investigatii imagistice si paraclinice, ci trebuie sa se programeze in functie de disponibilitatea fondurilor si a capacitatii laboratoarelor.
Consecintele practice includ:
- cresterea timpului de asteptare pentru evaluarea progresului bolii sau detectarea complicatiilor (retinopatie, nefropatie, neuropatie), ceea ce poate intarzia ajustarea tratamentului si monitorizarea parametrilor importanti
- necesitatea programarilor suplimentare, cu posibile decalaje in supravegherea medicala si amanarea unor decizii terapeutice
- limitarea accesului rapid pentru pacientii neasigurati, care primesc doar serviciile de baza sau analize minimale pentru boala principala, cu risc de agravare a comorbiditatilor asociate, cum ar fi hipertensiunea, obezitatea sau afectiunile cardiovasculare
Masurile au fost implementate pe fondul epuizarii bugetelor alocate investigatiilor de inalta performanta si cu scopul declarat de a folosi mai judicios resursele, conform declaratiilor premierului Ilie Bolojan. In practica, efectul imediat este pierderea accesului prioritar la serviciile medicale anterior garantate de biletele tip Monitor, ceea ce necesita o planificare mai riguroasa a vizitelor si poate influenta calitatea monitorizarii si interventiei pentru pacientii cu diabet si alte boli cronice.
Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Drepturile pacientilor asigurati cu diabet
E-JURIDIC.RO
