Bruxelles, 13 septembrie 2011 – La Comisia Europena a definit un obiectiv clar : cresterea numarului de judecatori, procurori avocati si alti practicieni in domeniul juridic, care sa stapanesca dreptul Uniunii. Intr-un document orientativ adoptat astazi, Comisia intentioneaza sa procedeze de asa natura, incat sa puna la dispozitia a jumatate din practicienii dreptului din spatiul european (700.000 de persoane) mijloacele de formare profesionala necesare aplicarii dreptului Uniunii, prerogativa specifica functiilor exeritate de judecatori, avocati si alti juristi, la niven national. Aceasta masura va contribui, de asemenea la instaurarea unei increderi reciproce intre diferitele sisteme de drept din sanul Uniunii si va ameliora aplicarea legislatiei europene. Prezentul demers va fi benefic cetatenilor si intreprinderilor din Europa are se vor putea bizui pe decizii rapide si un respect veritabil al regulilor.
«O putere judecatoreasca independenta, bine formata si eficace este esentiala bunei functionari a unui spatiu al justitiei si al unei piete unice la nivel european. El pune la dispozitia justitiabililor hotarari judcatoresti rapide si de calitate, ceea ce intareste previzibilitatea si securitatea juridica. In conditiile in care dreptul Uniunii impregneaza viata cotidiana, concetatenii nostri si intreprinderile vor sa stie daca pot conta pe o putere judecatoreasca bine informata , beneficiara unei pregatiri profesionale de calitate in ansamblul Uniunii, ceea ce le permite sa-si exercite drepturile si sa obtina dreptate in justitie. Dar cei ce aplica legea, trebuie sa cunoasca regulile pentru a fi in masura sa decidar efectiv», a declarat doamna Viviane Reding, vice‑presedinte si membra a comisiei in materie de justitie. «Pregatirea profesionala este esentiala pentru o putere judecatoreasca moderna care functioneaza bine, capabila de a reduce riscuri si costuri crescute care pot frana cresterea economica. Pregatirea profesionala este, din acest moment, o investitie indispensabila pentru instituirea unei justitii in seviciul cresterii.»
Context
Uniunea numara aproximativ 1,4 milioane de practicieni ai dreptului, cum sunt judecatorii, procurorii, avocati, notari, executori judecatoresti sau membri ai personalului tribunalelor. Comisia doreste sa permita ca jumatate din acestia sa beneficieze de pregatire profesionala europeana la scara locala, nationala sau europeana, pana in anul 2020. De asemena, si-a fixat drept obiectiv, ca practicienii dreptului sa beneficieze de minim o saptamana de pregatire profesionala in dreptul Uniunii in decursul carierei.
Pentru atingerea acestui obiectiv, Comisia a invitat guvernele nationale, consiliile superioare ale magistraturii, organismele profesionale si institutele de formare profesionala, atat la nivel european cat si national, sa se angajeze la integrarea dreptului Uniunii in programele lor de formare profesionala si la cresterea volumului cursurilor si al participantilor.
Insasi Comisia intelege sa faciliteze accesul la finantare din partea Uniunii in favoarea unor proiecte de pregatire profesionala de inalta calitate, printre care si invatamantul on line. In virtutea noului cadru financiar pluri anual al Uniunii, aceasta si-a propus sa ridice pregatirea profesionala europeana la rang de prioritate, in scopul de a forma in jur de 20.000 de practicieni ai dreptului anual, pana in 2020.
Pentru a sprijini formarea unei culturi juridice europeana comuna, intemeiata pe incredere reciproca, Comisia va lansa un program de schimburi de doua saptamani pentru les noii judecatori si procurori incepand cu 2014.. Ea isi va aduce concursul la pregatirea profesionala prin intermediul portalului portail e‑Justice européen, ghiseu unic al Uniunii, care permite accesul la informare privind legislatia si accesul la justitie in toate tarile membre, precum si identifiarea unor linii directoare comune asupra practicilor si metodelor de formare si evaluare.
Comisia europeana va incuraja, de asemenea, parteneriatele public- privat in scopul identificarii unor solutii inovatoare in materie. Sa va tine cont si de atu-urile pe care le poseda institutele de formare existente, precum Reteaua europeana de formare judiciara (REFJ), Academia de drept european (ERA) si organizatiile profesionalel ale practicienilor n drept la nivel european, cum ar fi Consiliul Barourilor Europene (CCBE), Consiliul Notarilor din Uniunea Europeana(CNUE), Uniunea internationala a Eexecutorilor Judecatoresti (UIHJ), Asociatia europeana a interpretilor si traducatorilor juridici.
Pregatirea profesionala europeana este susceptibila de a avea loc in perioada formarii initiale sau in cadrul celei continue, cu doua elemente fundamentale:
- legislatia Uniunii, atat in drept material si procedural, cat si jurisprudenta corespunzatoare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene
- cunosterea sistemelor de drept nationale.
Aceste cursuri pot fi insotite de pregatire lingistica. Ces enseignements peuvent être accompagnés d'une formation linguistique. Programul de formare judiciara europeana cuprinde doua elemente suplimentare : programme de pregatire judiciara europeana, in general, si schimburi transfrontaliere.
Temeiuri juridice
Statelor membre le revine, in primul rand, obligatia pregatirii profesionale, asa cum se mentioneaza intr-o Rezolutie a Consiliului din 2008 (2008/C 299/01). Tratatul de la Lisabona [articolul 81, alin. 2, pct h), si articolul 82, alin. 1, pct c), din tratatul asupra functionarii Uniunii europene] invita Uniunea sa «sustina pregatirea profesionala a magistratilor si personanalului din justitie» in materie civila si penala.
Programul Stockholm care expune liniile directoare ale masurilor destinate crearii unui spatiu unic de justitie in sanul Uniunii a fost adoptat in cursul lunii decembrie 2009 de guvernele nationale; acesta preconizeaza o actiune determinata a Uniunii in vederea sprijinirii eforturilor nationale in materie de pregatire profesionala si eleborarea de dispozitive la nivel european in materie. Parlamentul european a subliniat, de asemenea, ca o pregaritre juridica adecvata ar contribui in mare masura la ameliorarea functionarii pietei interne si la facilitarea exercitarii drepturilor de catre cetateni.
