Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Cerere de sesizare a CCR, dupa ce Senatul a respins urmarirea penala a lui Tariceanu

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) ar putea fi sesizata de catre Presedintele Romaniei sau Presedintele CSM cu privire la un conflict intre Parlament si Justitie, dupa ce Senatul a respins inceperea urmaririi penale pentru luare de mita pe numele lui Tariceanu.

"Urmare a votului Senatului din data de 3 iunie 2019 prin care s-a refuzat sesizarea Ministerului Public cu cererea de urmarire penala a fostului ministru Calin Popescu Tariceanu pentru comiterea unei infractiuni de drept comun, asociatia VeDem Just solicita sesizarea Curtii Constitutionale. Astfel, membrii VeDem Just solicita Presedintelui Romaniei si Presedintelui CSM sesizarea Curtii Constitutionale cu solutionarea unui conflict juridic de natura constitutionala ivit intre Parlamentul Romaniei si Senat pe de o parte, respectiv Ministerul Public si puterea judecatoreasca, pe de alta parte", se specifica intr-un comunicat remis E-Juridic.ro.

Membrii asociatiei mai arata ca "Intr-un stat de drept unde nimeni nu este deasupra legii si unde justitia se infaptuieste doar de catre instantele de judecata, nu este firesc ca dosarele judiciare privind anumite persoane sa ajunga la parlamentari si sa fie dezbatute in mod public ca si cum Parlamentul ar fi o instanta judecatoreasca. Afirmam in mod ferm ca nu este atributia Parlamentului de a stabili daca o anumita persoana a comis ori nu o infractiune, nici daca probele administrate de organele judiciare sunt ori nu legale, si nici daca este cazul sau nu ca o anumita persoana sa fie trasa la raspundere penala. In fata legii toti oamenii trebuie sa fie egali".

Redam mai jos scrisoarea prin care li se cere Presedintelui Romaniei si Presedintelui CSM sa sesizeze CCR cu privire la votul dat de Senat in privinta urmaririi penale pentru luare de mita a lui Tariceanu.

sesizare ccr tariceanu mita conflict

SCRISOARE

Catre Presedintele Romaniei,

Excelentei sale Klaus Werner Iohannis


Catre Presedintele CSM,

Judecator dr. Lia Savonea


Stare de fapt: Prin votul exprimat ieri, 03.06.2019, Senatul nu a fost de acord sa solicite inceperea urmaririi penale cu privire la un fost ministru care este actual parlamentar, pentru comiterea unei infractiuni de drept comun.

Ce este inceperea urmaririi penale: Cand se reclama comiterea unei infractiuni, procurorii incep urmarirea penala in legatura cu acea fapta. Daca descopera persoana implicata in comiterea faptei, atunci trebuie sa inceapa urmarirea penala fata de acea persoana. Inceperea urmaririi penale nu inseamna ca suspectul este acuzat de ceva sau vinovat pentru ceva, ci semnifica doar deschiderea cadrului procesual in care se pot strange legal probe in raport cu persoana vizata. Numai in acest cadru legal suspectul isi poate exprima pozitia fata de fapta in care se spune ca a fost implicat si la randul sau sa propuna probe, procurorii fiind obligati sa adune probe atat in favoarea, cat si in defavoarea celui cercetat. In final, daca o persoana este vinovata sau nu si daca acea persoana trebuie pedepsita penal sau nu, numai un judecator poate decide.

Consecintele votului: Urmare a votului din 03.06.2019, desi procurorii au un minimum de indicii sau chiar probe cum ca este posibil ca acel fost ministru sa fie implicat in comiterea unei infractiuni, cercetarea nu poate merge mai departe pentru ca procurorii sa adune probe si a se lamuri daca suspiciunea se adevereste sau nu, ori poate chiar pentru a se stabili vinovatia sau nevinovatia lui de catre o instanta de judecata. Astfel, constatam ca procurorul nu isi poate indeplini rolul de organ constitutional pentru reprezentarea intereselor generale ale societatii si apararea ordinii de drept, care implica reactii impotriva celor care comit infractiuni (art. 131 alin. 1 din Constitutie), iar instanta de judecata nu poate infaptui justitia, desi este singura autoritate a statului indrituita in acest sens (art. 126 alin. 1 din Constitutie).

Dispozitii constitutionale incidente: Intr-adevar, art. 109 alin. (2) din Constitutie, interpretat in lumina deciziei CCR nr. 270/2008, arata ca pentru fostii ministri care sunt parlamentari numai Camera din care fac parte are dreptul sa ceara urmarirea penala. Dar aceasta nu inseamna ca ridicarea imunitatii se poate face in mod arbitrariu. Romania este stat de drept, iar dispozitiile art. 16 alin. (2) din Constitutie arata ca nimeni nu este mai presus de lege. Or, nerespectarea acestei dispozitii de catre o autoritatea publica exclusiv pentru membrii sai ar asigura nu imunitatea, ci impunitatea unei categorii de persoane.

Totodata, nu este de ignorat dispozitia din art. 126 alin. (5) din Constitutie care interzice infiintarea instantelor extraordinare. Or, prin practica Parlamentului, deloc izolata, cu ocazia dezbaterilor pe tema urmaririi penale a unor ministri sau fosti ministri de a antama vinovatia persoanelor sau legalitatea probelor, precum si de a respinge nemotivat solicitarile de urmarire penala a acestora, de facto Parlamentul exercita rolul constitutional rezervat exclusiv magistratilor.

Standardele internationale aplicabile: Existenta unui filtru pentru urmarirea demnitarilor incalca Recomandarea nr. 19 din 2000 a Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei privind rolul procurorului in justitia penala, care arata la pct. 16 ca: „Procurorul trebuie, in orice situatie, sa fie in masura sa desfasoare, fara niciun impediment, urmarirea penala a oficialilor guvernamentali pentru infractiunile comise de catre acestia, in special faptele de coruptie, de abuz de putere, incalcari grave ale drepturilor omului si alte infractiuni recunoscute de dreptul international”`. Iar in expunerea de motive, Comitetul Ministrilor dezvolta: „Desi aplicabila in general, prezenta recomandare vizeaza in mod special acele sisteme in care procurorul este subordonat executivului, situatie care nu trebuie sa-l impiedice a urmari oficiali publici – si, prin extindere, reprezentantii alesi sau politicienii – care comit infractiuni, in special fapte de coruptie. „Impediment” reprezinta nu doar obstructionarea urmaririi, dar ea mai inseamna si orice represalii al caror obiect l-ar putea face procurorii”.

In Rezolutia 1214 (2000) privind Rolul parlamentelor in lupta contra coruptiei adoptata de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei: parlamentarii trebuie sa fie un exemplu de incoruptibilitate, (…) sa protejeze independenta justitiei (…). De altfel, in acest sens, parlamentarii au si constituit GOPAC – Organizatia Mondiala a Parlamentarilor Impotriva Coruptiei.

Rezolutia (97) 24 adoptata de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei privind cele 20 de Principii Directoare pentru Lupta impotriva Coruptiei invita statele membre sa includa in legislatia nationala si practica lor aceste principii. La pct.6 este prevazuta ca necesitate: limitarea imunitatilor fata de anchete, urmarire penala si sanctiuni legate de infractiunile de coruptie la gradul necesar intr-o societate democratica.

Concluziile celei de-a cincea Conferinte Europene a serviciilor specializate in combaterea coruptiei desfasurata in 15 – 17 nov. 2000 la Istanbul, Turcia, cu tema „Anchetarea, urmarirea si sanctionarea in cazurile de coruptie” cuprinde si: imunitatea politicienilor trebuie sa fie doar pentru actele legate de exercitarea functiilor lor; obligatia procurorilor de a informa autoritatile administrative inainte de a cerceta sau urmari un oficial public este un obstacol la functionarea adecvata a sistemului judiciar.

In fine, mentionam si concluziile din Raportul Greco din 2002, preluate in Manualul OSCE de bune practici in combatarea coruptiei din 2004 care se refera la  imunitatea parlamentarilor, aplicabilla pentru identitate de ratiune si in cazul ministrilor: „Echipa de experti a GRECO a mentionat ca prin Constitutia Romaniei se acorda imunitate deputatilor si senatorilor impotriva urmaririi penale, nu numai pentru opiniile exprimate in timpul exercitarii mandatului, ci si pentru arestarea, retinerea, cercetarea si urmarirea penala pentru orice infractiune sau abatere. Aceasta imunitate prevaleaza daca ministrul justitiei nu depune o cerere de ridicare a imunitatii si parlamentul autorizeaza urmarirea penala cu o majoritate de doua treimi in Camera Deputatilor si cu majoritatea simpla a Senatului. Cazul este apoi audiat de Curtea Suprema de Justitie. Imunitatea este restabilita automat daca membrul este reelectat. Dupa cum a remarcat GRECO, aceasta situatie are un potential incontestabil de obstructie permanenta a sistemului judiciar".

Solutia propusa: Prin votul Parlamentului fiind blocata urmarirea penala fata de o persoana suspectata ca a comis o infractiune de drept comun si, in consecinta, fiind impiedicata in cele din urma chiar infaptuirea justitiei, ne aflam in situatia unui conflict constitutional intre autoritati publice de rang constitutional: Parlamentul pe de o parte, respectiv Ministerul Public si puterea judecatoreasca pe de alta parte.

Ca urmare, VeDem Just solicita:

Presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, in calitatea sa de reprezentant legal in aceasta procedura al singurului organism constitutional menit sa garanteze independenta justitiei inteleasa ca sistem judiciar (art. 131 alin. 1 din Constitutie),
si Presedintelui Romaniei, in calitatea sa de autoritate care vegheaza la respectarea legii fundamentale a tarii (art. 80 alin. 2 din Constitutie)
sesizarea Curtii Constitutionale conform art. 146 lit. e) din Constitutie pentru a solutiona conflictul juridic de natura constitutionala dintre Parlament pe de o parte, respectiv Ministerul Public si puterea judecatoreasca pe de alta parte, ivit in legatura cu votul dat pe data de 3 iunie 2019 cu privire la urmarirea penala a unui fost ministru in legatura cu savarsirea unei infractiuni de drept comun.

Cu deosebita consideratie,

Lucian Checherita,

Presedinte Asociatia VeDem Just

Asociatia VeDemJust a fost infiintata in anul 2016. Scopul sau este promovarea libertatii, intarirea democratiei, sustinerea statului de drept, buna guvernare, promovarea si apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. 

de

Data aparitiei: 04 Iunie 2019
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Cerere de sesizare a CCR, dupa ce Senatul a respins urmarirea penala a lui Tariceanu":
Rating:

Nota: 3.33 din 5 din 3 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
©2019 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016