Consecventa punctelor de vedere exprimate in mod constant de la data adoptarii noilor Coduri, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania subliniaza inca o data necesitatea corelarii deciziei privind data intrarii in vigoare a celor patru coduri cu respectarea imperativului pregatirii anterioare a sistemului judiciar din punct de vedere al logisticii, resurselor materiale si umane, precum si al pregatirii profesionale a magistratilor si a tuturor actorilor implicati in actul de justitie pentru aceasta schimbare fundamentala a sistemului legislativ.
Scopul prezentului material este acela de a evidentia realitatile din sistem in fata acestui deziderat, analiza pornind de la datele existente in spatiul public sau puse la dispozitia magistratilor de institutiile abilitate.
I. LOGISTICA, RESURSE MATERIALE SI UMANE
Legatura dintre momentul intrarii in vigoare a codurilor si capacitatea de adaptare a sistemului la noile necesitati este analizata in mod corect de Guvernul Romaniei. Astfel, pe pagina de internet a acestuia (https://www.gov.ro/capitolul-4-justitie-si-politici-anticoruptie__l1a2087.html), este publicat Planul de Guvernare pe 2009-2012, in capitolul dedicat justitiei prevazandu-se in mod expres:
Pentru implementarea codurilor sunt necesare urmatoarele masuri prealabile:
- finalizarea dezbaterilor parlamentare pentru aprobarea proiectelor de coduri de procedura civila si penala, asigurand respectarea si echilibrul drepturilor fundamentale in spiritul Conventiei Europene a Drepturilor Omului;
- elaborarea unei legi (legilor) de punere in aplicare a celor patru coduri;
- elaborarea unor studii de impact ale aplicarii codurilor, pe baza carora sa se poata evalua daca este oportuna implementarea lor simultana sau etapizata, mai intai codurile penal si procedura penala, apoi civil si procedura civila;
- evaluarea capacitatilor logistice ale sistemului judiciar pentru implementarea codurilor;
- imbunatatirea bazei logistice a sistemului judiciar si a resurselor umane.
Etapele pregatirii intrarii in vigoare a codurilor, asa cum sunt ele stabilite, apar ca fiind firesti, rationale si necesare, trebuind a fi urmate intocmai.
In acest moment, din cele cinci etape previzionate, doar prima este indeplinita in totalitate, toate cele patru coduri fiind adoptate de Parlamentul Romaniei si publicate in Monitorul Oficial.
A doua etapa ce trebuie parcursa, constand in adoptarea legilor de punere in aplicare a celor patru coduri, este inca nefinalizata, proiectele fiind fie in dezbatere parlamentara, fie in curs de elaborare/finalizare la Ministerul Justitiei.
A treia etapa, derulata in paralel, si anume elaborarea studiilor de impact, nu a fost nici ea finalizata. In lipsa concluziilor acestor studii, orice estimare a unei date de intrare in vigoare a codurilor se poate face din punct de vedere tehnic doar pe baze empirice, nici o evaluare a stabilirii modului de implementare a celor patru coduri - simultan sau etapizat - si nici o evaluare a necesarului de resurse umane , materiale si logistice nefiind posibila.
Ultimele doua etape, conditionate, asa cum am aratat, de finalizarea studiilor de impact, nici nu au fost demarate.
Pana in prezent, in asteptarea studiilor de impact, nu s-a facut nici un demers pentru pregatirea sistemului din punct de vedere al imbunatatirii bazei logistice si a resurselor umane.
In concluzie, o stabilire a datei intrarii in vigoare a codurilor in acest moment ar fi una fundamentata pe alte criterii decat cele tehnice si prezinta riscul real de a lasa succesul implementarii codurilor la mana hazardului.
II. PREGATIRE PROFESIONALA
O pregatire temeinica a magistratilor este absolut imperativa pentru a asigura interpretarea corecta si pe cat posibil unitara a noilor prevederi, unele fundamental diferite de cele aflate acum in vigoare.
Ca atare, aceasta actiune trebuie organizata etapizat pentru a fi cu adevarat eficienta.
O prima etapa consta in studiul individual, ce depinde de efortul personal al fiecarui judecator si procuror si are rolul de a asigura cunoasterea si familiarizarea magistratilor cu noile reglementari.
Aceasta etapa trebuie insa in mod obligatoriu urmata de o pregatire centralizata, ce are rolul de a asigura aprofundarea notiunilor dobandite prin studiul individual si, mai ales, intelegerea corecta si unitara a noilor institutii. Aceasta etapa este cu atat mai mult importanta cu cat sunt prevazute institutii cu totul noi, pentru care in dreptul romanesc nu exista doctrina sau jurisprudenta. Fara aceasta etapa, toate problemele practice, precum si cele de interpretare si aplicare a legii ce in mod inevitabil se vor ivi dupa punerea lor in aplicare, nu vor putea fi prefigurate si reduse la minim.
Stadiul pregatirii profesionale centralizate
In anul 2010, Institutul National al Magistraturii si-a concentrat eforturile, in limitele bugetare ce i-au fost alocate, pentru schimbarile generate de intrarea in vigoare a noilor coduri.
Programul de pregatire continua a magistratilor asigurat de INM pe 2010 a fost elaborat in octombrie - decembrie 2009, moment in care nu exista nici un orizont de asteptare a datei intrarii in vigoare a codurilor. In consecinta, pregatirea profesionala a avut alte prioritati, in conditiile in care practica neunitara pe norme de drept in vigoare in prezent devine o problema tot mai presanta. Cu toate acestea, s-a prevazut posibilitatea organizarii de seminarii pe tema noilor coduri , sub conditia alocarii de fonduri suplimentare in acest scop. Nu a existat nici o rectificare bugetara pozitiva in cursul anului 2010, dimpotriva, programul de pregatire continua a fost pe punctul de a fi sistat in vara anului 2010 din lipsa fondurilor.
Pregatirea magistratilor in privinta modificarilor legislative majore din sistemul legal romanesc aduse de intrarea in vigoare a noilor coduri - civil, penal, de procedura civila si de procedura penala - constituie obiectivul principal al Programului de formare continua pentru anul 2011. Astfel, INM a conceput doua proiecte proprii cu finantare integral bugetara, intitulate: ”Noul Cod civil. Noul Cod de procedura civila”, respectiv ”Noul Cod penal. Noul Cod de procedura penala”, realizate in colaborare cu curtile de apel si parchetele de pe langa acestea.
In lipsa unor fonduri cu destinatie speciala in privinta formarii profesionale a judecatorilor si procurorilor in vederea aplicarii corespunzatoare a dispozitiilor noilor coduri, INM a fost nevoit sa reduca numarul seminariilor de formare continua din intregul Plan anual de formare continua pentru anul 2011 si sa aloce din fondurile bugetare proprii o parte importanta, reprezentand aproximativ 26% din totalul fondurilor disponibile, destinate celor doua proiecte.
De asemenea, in perioada 2011 – 2013 INM va beneficia, in cadrul colaborarii bilaterale cu Elvetia, de finantare nerambursabila in vederea derularii proiectului “Asistenta pentru consolidarea capacitatii institutionale in domeniul formarii judecatorilor si procurorilor pentru aplicarea noilor legi”. In cadrul proiectului, a carui implementare se estimeaza ca va incepe in cea de a doua parte a anului 2011, se vor derula urmatoarele activitati:
- organizarea unor sesiuni de formare a formatorilor INM;
- elaborarea a 4 module e–learning in domeniul noilor dispozitii ale codului civil, codului de procedura civila, codului penal si codului de procedura penala;
- instruirea in sistem de formare e-learning a judecatorilor si procurorilor romani;
- organizarea de seminarii, la nivel descentralizat, in coordonarea INM, pentru toti judecatorii si procurorii romani din sistem;
- elaborarea si distribuire a unui CD interactiv cu cele 4 noi coduri comentate.
Fata de cele prezentate, este evident efortul facut de sistem pentru a asigura pregatirea profesionala a magistratilor. O precipitarea a stabilirii datei de intrare a codurilor va bulversa programul de pregatire stabilit, grabind in mod nefiresc aplicarea lor intr-un sistem inca in curs de pregatire pentru aceasta.
In concluzie si pe scurt, se fac eforturi serioase, insa este nevoie de o perioada de timp realista pentru a se respecta calendarul stabilit si a se realiza obiectivele propuse.
INTRAREA IN VIGOARE A NOULUI COD CIVIL LA 1 OCTOMBRIE 2011
Stabilirea datei de 1 octombrie 2011 ca data de intrare in vigoare a noului Cod Civil nu respecta nici ea conditiile indicate in prima parte a materialului. Nu revenim asupra acestora, ci ne vom referi punctual la problemele declansate de anuntarea de catre oficialii Ministerului Justitiei a acestei date ca fiind cea de intrare in vigoare a Codului Civil:
1. Din punct de vedere al conceptiei legiuitorului, cele doua coduri – civil si de procedura civila – au fost privite ca o reforma unitara a dreptului privat, sprijinindu-se unul pe celalalt. Ca este asa o dovedeste nu doar coroborarea dintre cele doua viziuni, ci si analiza generala facuta in expunerea de motive a noului Cod Civil. In aceste conditii intrarea in vigoare a normelor de drept material, lipsite de suportul celor de procedura, va determina o ruptura a intregului, determinand situatii tranzitorii nedorite, care vor produce inechitati.
Aceasta intentie de care am facut vorbire este conturata in expunerea de motive a noului cod civil, care arata ca aceasta vasta opera de reformare se poate realiza doar printr-o viziune unitara, de ansamblu, care presupune consecventa legislativa si o stransa corelare intre reforma dreptului procedural cu cea de pe planul dreptului material. Conceptia unitara avuta in vedere la elaborarea celor doua coduri trebuie regasita si in procesul de implementarea a lor.
Un exemplu in dovedirea acestei conceptii unitare ar putea fi edificator. Vechiul cod civil reglementa probele din punct de vedere a admisibilitatii lor, iar procedura administrarii lor este reglementata de codul de procedura civila. Prin noua reglementare, regimul probatiunii este preluat in totalitate, in mod firesc, de noul cod de procedura civila. Intrarea in vigoare a codului civil inaintea celui de procedura civila va pune fie problema necesitatii supravietuirii temporare a normei vechi, fie pe cea a intrarii in vigoare cu anticipatie a unei parti din noul cod de procedura civila. Orice solutie legislativa se va alege, viziunea unitara a reformei dreptului privat va fi artificial rupta, departandu-ne astfel de la intentia initiala.
2. Studiul de impact.
In sectiunea a treia a expunerii de motive a noului cod civil se subliniaza ca: „este firesc ca studiul de impact sa fie facut ulterior adoptarii proiectelor de coduri, dar evident anterior intrarii lor in vigoare, si anume odata cu elaborarea legii punerii in aplicare a acestor coduri.” Aceasta regula fireasca fixata chiar de initiatorul codului nu este respectata in cazul codului civil.
3. Probleme de logistica, organizare instante si resurse umane
Chiar pornind de la date empirice – in lipsa unora reale date de studiile de impact – se pot prefigura probleme practice determinate de intrarea in vigoare a codului civil anterior celui de procedura civila.
a) Noul cod civil promoveaza o conceptie monista de reglementare a raporturilor de drept privat intr-un singur cod. Aceasta conceptie nu se regaseste insa in actualul cod de procedura civila, care prevede reguli distincte de competenta in functie de natura civila sau comerciala a litigiului.
Intrarea in vigoarea a noului cod civil va impune cu necesitate abrogarea art.2 pct. 1 lit. a din Codul de procedura civila, pentru a elimina acest obstacol.
b) Aceasta abrogare va naste insa o noua problema din punct de vedere al gestionarii problemelor de resurse umane. Astfel, o mare parte a cauzelor comerciale ce au fost in competenta tribunalelor pe aceasta materie vor trece in competenta judecatoriilor. In conditiile in care ele privesc litigii intre comercianti, imperativul solutionarii lor cu celeritate se va lovi de cresterea si mai mult a volumului de activitate la aceste instante, deja incarcate. Nu exista nici o estimare pentru a se verifica daca resursele umane alocate judecatoriilor sunt suficiente pentru a absorbi acest efort suplimentar, modul in care va fi afectata durata procedurilor in aceste conditii etc.
c) In lipsa unor date statistice privind numarul de cauze care au fost in competenta sectiilor comerciale si vor deveni litigii civile, care sa releve volumul de activitate ce va ramane in sfera specifica raporturilor comerciale in temeiul legilor speciale, nu se poate decide in mod realist nici cu privire la oportunitatea mentinerii /desfiintarii acestor sectii specializate.
4. Pregatirea profesionala a judecatorilor
Noul Cod Civil a fost adoptat prin procedura asumarii raspunderii Guvernului, in luna iunie 2009. In lipsa dezbaterii lui in Parlament, erorile de formulare/conceptie sunt corectate prin legea de punere in aplicare a codului civil, ce modifica aproximativ 500 de articole din codul publicat. In atare conditii, lipsa unei forme finale a codului si republicarea sa (estimata la trei luni de la data publicarii legii de punere in aplicare) ingreuneaza in mod real studierea sa.
Dincolo de acest impediment ce poate fi depasit printr-un efort suplimentar, ramane probleme cat se poate de serioasa a pregatirii profesionale centralizate. Noul cod civil nu doar ca abandoneaza distinctia civil/comercial, dar introduce institutii noi ale dreptului civil, a caror asimilarea corecta nu se poate face doar prin studiu individual.
Fata de toate aceste considerente, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania isi exprima ferm punctul de vedere impotriva stabilirii datei de 1 octombrie 2011 pentru intrarea in vigoare a Codului Civil, un termen mult prea apropiat pentru a permite pregatirea sistemului in vederea corectei implementari a acestuia.
Cu aleasa consideratie,
Jud. Natalia Roman, presedinte UNJR
