Nu uitati faptul ca s-as modificat alineatul (4) al articolului 251 din
Legea nr. 53/2003
– Codul muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, si va avea urmatorul cuprins:
"(4) In cursul cercetarii disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un avocat sau de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este.
(Legea 77/2014 pentru modificarea alin. (4) al art. 251 din Legea 53/2003
– Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 470 din 26 iunie 2014)
In data de 29 iunie a intrat in vigoare reglementarea care prevede ca salariatii cercetati disciplinar au dreptul sa fie asistati de un avocat in cursul cercetarii disciplinare prealabile.
Conform noului text de lege, "in cursul cercetarii disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un avocat sau de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este”.
Pana acum, salariatii puteau fi asistati doar de catre un reprezentant al sindicatului de care apartineau. Daca nu exista apartenenta la un sindicat, salariatii nu puteau fi asistati in fata angajatorului.
In prezent, datorita noilor modificari, salariatii vor putea beneficia de asistenta unui avocat, profesionist independent si un plus de siguranta ca dreptul de aparare al salariatului este respectat in mod ireprosabil.
Opinia Expertului, Ana-Maria Borz, Consilier Juridic: "Prin modificarea adusa de Legea 77/2014, in prezent Codul Muncii prevede expres aceasta posibilitate de asistare de catre avocat, incheind orice discutii sau interpretari.
Cu siguranta ca dreptul la aparare al salariatului este mai bine exercitat de catre un profesionist al dreptului care cunoaste altfel prevederile legislative si drepturile clientului sau decat un reprezentant al sindicatului constituit la nivelul angajatorului.
Reprezentantul sindicatului putea fi tot un angajat, cu sau fara studii juridice, profesand in domeniu sau nu, dar dependent intr-o oarecare masura de angajator. Se limita astfel independenta acestui reprezentant al sindicatului in asistarea unui “coleg” pe durata cercetarii disciplinare.
Exista si posibilitatea ca la nivelul angajatorului sa nu existe vreun sindicat sau ca salariatul cercetat disciplinar sa nu fie membru de sindicat.
In Romania, sindicalismul nu are, sau inca nu-si exercita la nivel complex, prerogativele pe care le are in celelalte tari europene, este inca intr-un stadiu incipient, limitat la recuperarea drepturilor salariale restante ale membrilor sai sau la incheierea unui CCM, nu la adaptarea concreta la nevoile si problemele fiecarui membru de sindicat.
Avocatul este insa platit sa-si asiste clientul cat mai bine, sa-l informeze despre drepturile sale ce decurg din contractul de munca, despre eventualele incalcari ale acestor drepturi si sa-l consilieze in adoptarea celei mai bune aparari in timpul cercetarii disciplinare.
Totodata, angajatorul, stiind ca angajatul este asistat de avocat, va tinde sa-si desfasoare cercetarea disciplinara cu mai multa grija pentru aspectele legale si acest aspect ar putea duce la scaderea numarului de litigii de munca nascute din sanctiunile disciplinare.
In functie de posibilitatile financiare ale salariatilor-caci acesta va fi probabil singurul criteriu in functie de care se vor ghida angajatii-acestia vor opta pentru avocat sau pentru reprezentant sindical, iar viitorul ne va arata daca modificarea Codului Muncii a adus sau nu schimbari importante in derularea cercetarii disciplinare."
