Si avocat, si reprezentant al sindicatului? Se poate ca angajatul sa fie asistat de ambii in cadrul cercetarii sale disciplinare?
Am cerut o opinie specializata si expertilor PortalCodulMuncii.ro. Acestia au precizat urmatoarele:
"Angajatorul nu este in situatia de a formula raspunsuri fata de apararile salariatului sau de a-l convinge pe acesta de justetea masurii.
Nu se va putea purta o discutie in contradictoriu, ci reprezentantul angajatorului se va multumi sa ia act de apararile formulate de catre salariat. Sustinerile facute de catre salariat in apararea sa vor fi insa verificate.
Astfel, angajatorul pentru buna desfasurare a ascultarii salariatului nu va crea o atmosfera tensionata pentru faptul ca salariatul a solicitat atat asistenta unui avocat cat si a unui reprezentant al sindicatului al carui membru este.
Rolul angajatorului este de a lua act de apararile formulate de catre salariat. Salariatul, in formularea raspunsurilor poate fi ajutat de catre cei doi reprezentanti ai sai.", explica specialistii PortalCodulMuncii.ro.
Iata, asadar, ca salariatul poate fi asistat pe toata perioada cercetarii disciplinare de catre reprezentantul sindicatului al carui membru este si de catre avocatul sau.
Legea precizeaza faptul ca salariatului trebuie sa i se ofere posibilitatea de a se apara si angajatorul trebuie sa ia act de apararile formulate de catre salariat.
Precizarile efectuate de Avocat Ana-Maria Borz cu privire la asistarea angajatului de catre avocat si reprezentant al sindicatului al carui membru este:
"Art. 251 din Codul Muncii, modificat in 2014 de art. 1 din Legea 77/2014 prevede urmatoarele:
(4)In cursul cercetării disciplinare prealabile, salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un avocat SAU de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este.
Observam conjunctia "SAU" aleasa de legiuitor, destul de nefericit, as spune, pentru reformularea si modificarea art.251, al.4 din Codul Muncii.
In aceasta forma, “sau” induce impresia ca s-a dorit acordarea unor posibilitati alternative angajatului, care poate fi asistat pe durata cercetarii disciplinare ori de un reprezentant al sindicatului, ori de un avocat, desi optiunile salariatului nu ar trebui sa se excluda reciproc. Analizand scopul modificarii acestui aliniat si anume, protejarea angajatului de abuzurile angajatorului, este confuza alegerea acestei formulari echivoce.
Avocatul este specialistul in aspectele juridice ale cercetarii disciplinare si ale legislatiei muncii, iar reprezentantul sindicatului este familiarizat cu prevederile Contractului colectiv de munca si cu particularitatile si specificul angajatorului.
Conformandu-se strict formularii aliniatului 4 al art.251 din Codul Muncii, angajatorul ii poate interzice salariatului care este asistat pe durata cercetarii disciplinare de un reprezentant al sindicatului, sa fie asistat si de un avocat.
S-ar ajunge astfel la o situatie controversata: interdictia angajatului de a fi asistat de avocat in situatia in care are cu el un reprezentant al sindicatului. Este o exceptie de la cazurile de asistare si reprezentare juridica prin avocat si o incalcare a dreptului la aparare al salariatului.
Asa cum am mai mentionat si cu alte ocazii, Legea nr.51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat si Statutul avocatului prevad ca avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele fizice in fata unor persoane fizice sau juridice, care au obligatia sa permita si sa asigure avocatului desfasurarea nestingherita a activitatii sale, in conditiile legii.
Daca angajatorul ar respecta stricto sensu Codul Muncii in forma actuala, ar aduce atingere grava atat desfasurarii activitatii avocatului, cat si dreptului la aparare al angajatului.
Mai mult de atat, ar permite ca asistarea angajatului sa se faca de o persoana care nu poate exercita activitatile permise doar avocatilor.
In acest caz, angajatul nu ar beneficia de o aparare/asistare specializata din partea unui avocat, iar angajatorul ar fi pasibil de o plangere penala pentru abuz in serviciu prin ingradirea exercitarii unui drept al unei persoane, respectiv dreptul la aparare al salariatului, drept garantat de Constitutia Romaniei.
De lege ferenda, in aliniatul 4 al art. 215 din Codul Muncii, conjunctia "sau" trebuie juxtapusa langa conjunctia "si", iar in acest fel, cele doua alternative ale angajatului de a fi asistat pe durata cercetarii disciplinare de un avocat si/sau de un reprezentant al sindicatului, nu numai ca nu se exclud reciproc, dar coexista si acopera toate situatiile care pot aparea in practica, fara ca angajatorul sa fie pus in postura de a nu respecta ori Codul Muncii ori dreptul la aparare al salariatului si Legea nr.51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat.", precizeaza Avocat Ana-Maria Borz.
Care sunt sanctiunile disciplinare pe care angajatorul le poate aplica angajatilor, conform Codul Muncii, art. 248:
a) avertismentul scris; (singura masura ce poate fi aplicata fara efectuarea in prealabil a unei cercetari disciplinare)
b) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;
c) reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%;
d) reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10%;
e) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.
Mult succes in dreptul muncii!
E-JURIDIC.RO
