Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

RIL: Principiul contributivitatii raportat la art. 164 din Legea nr. 19 din 2000

Recurs in interesul expediat la Inalta Curte de Casatie si Justitie la 26 octombrie 2012

 Catre,

PRESEDINTELE  INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

In  conformitate cu prevederile art. 329 din Codul procedura civila, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 32 din Legea nr.202/2010, formulez prezentul        

RECURS  IN  INTERESUL LEGII

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Telemunca Avantaje Dezavantaje Optimizare cost


Nou A aparut Legea 81 2018 privind TELEMUNCA  Sunteti pasibil de amenzi intre 2 000 si 10 000 de lei V-am pregatit un material de exceptie care va explica in detaliu ce obligatii aveti ca angajator care sunt capcanele fiecarui articol din noua lege cum puteti evita din start amenzi dure In mod sigur si dvs veti fi afectat de...

Oferta Speciala
valabila 48h


In practica judiciara s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la „interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 alin.1 lit. e) din Legea nr. 19/2000 privind principiul contributivitatii raportat la art. 164 din Legea nr.19/2000 si pct. V din Anexa la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 4/2005, in referire la sporurile si veniturile suplimentare utilizate la  determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrarii in vigoare a dispozitiilor Legii nr. 19/2000, in procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie”.

Urmare sesizarii formulate de Colegiul de Conducere al Curtii de Apel Craiova nr. 9688 din 9 mai 2012, transmisa cu adresa nr.7/S.U./2012 din 15 iunie 2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul competent sa judece recursul in interesul legii, s-a verificat practica judiciara la nivelul intregii tari, in problema de drept enuntata, constatandu-se ca, in contestatiile formulate impotriva deciziilor de stabilire a pensiilor in baza Legii nr. 19/2000, precum si in contestatiile impotriva deciziilor de recalculare a pensiilor in temeiul Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 4/2005 prin care reclamantii solicitau valorificarea unor sporuri, indemnizatii si majorari de retributii tarifare care potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor si pentru care s-au achitat contributii la fondul de asigurari sociale de catre angajator, practica judiciara este neunitara dupa cum urmeaza:

 I. Unele instante de judecata au stabilit ca la determinarea punctajelor anuale realizate pana la intrarea in vigoare a Legii nr.19/2000, trebuie avute in vedere toate veniturile (sporuri, indemnizatii, prime, diurne, salarii de merit, etc.) care au  constituit baza de stabilire a contributiilor de asigurari sociale, daca angajatorul a achitat aceste contributii.

Contributiile se achitau de unitate prin virarea unei sume egale cu o cota procentuala asupra castigului brut realizat de intreg personalul angajat, nereprezentand o contributie individuala aplicata drepturilor salariale ale angajatului.

 In motivarea acestei opinii, s-a aratat ca o atare solutie se impune in baza principiului contributivitatii, consacrat prin dispozitiile art.2 lit.e) din Legea nr.19/2000, potrivit caruia, drepturile de asigurari sociale se cuvin pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite, iar aceste venituri au fost avute in vedere la calcularea si aplicarea contributiilor.

Ca atare, principiul contributivitatii inlatura aplicarea art. 164 din Legea nr. 19/2000.

S-a aratat ca nu se poate admite ca baza de calcul a contributiei de asigurari sociale sa fie constituita si din aceste sume, iar la stabilirea pensiei, ca prestatie de asigurari sociale sa nu se ia in considerare, deoarece ne-am afla in situatia in care aceasta prestatie nu ar fi proportionala cu pretul platit, creandu-se  astfel o inechitate.

Totodata, s-a retinut ca ceea ce intereseaza nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri ori daca aceste sume au facut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare, ci faptul ca statul si-a incasat drepturile la momentul cuvenit.

 In concluzie, instantele care au impartasit aceasta opinie au stabilit ca, la determinarea punctajelor anuale pana la intrarea in vigoare a Legii nr.19/2000 trebuie avute in vedere toate veniturile care au constituit baza de calcul pentru plata contributiilor de asigurari sociale ce revenea unitatilor angajatoare, dand eficienta principiului contributivitatii in defavoarea prevederilor cuprinse in art. 164 din Legea nr. 19/2000 si Anexa  la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 4/2005.

In acest fel, au fost inlaturate prevederile legale instituindu-se doar o conditie, aceea ca veniturile respective sa fi facut parte din fondul de salarii la care angajatorul  a calculat si virat cota de contributie de asigurari  sociale. (Anexa I)

II. Alte instante au considerat ca la determinarea punctajelor anuale, pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000, trebuie avute in vedere salariile si sporurile prevazute in art. 164 din lege si Anexa la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 4/2005, in conditiile stabilite de normele respective care au caracter special.

In sustinerea acestei opinii s-a invocat principiul neretroactivitatii legii civile, aratandu-se ca nu se poate recunoaste incidenta principiului contributivitatii pentru perioada anterioara datei de 1 aprilie 2001.

 In acest sens, s-a retinut ca, potrivit dispozitiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, punctajul anual al asiguratului se determina prin impartirea la 12 a punctajului rezultat in anul respectiv, din insumarea numarului de puncte realizat in fiecare luna.

 Numarul de puncte realizat in fiecare luna se calculeaza prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile si adaosurile, sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat care a constituit baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice.

 Aceste prevederi se aplica in situatia veniturilor lunare obtinute dupa intrarea in vigoare a Legii nr.19/2000 si care au constituit baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale potrivit Legii nr. 19/2000.

Pentru determinarea punctajelor anuale anterioare intrarii in vigoare a Legii nr.19/2000, dispozitiile art. 164 din lege instituie intr-o modalitate imperativa criterii de stabilire a sumelor care intra la determinarea punctajului anual.

Textul acestui articol stabileste faptul ca la calculul punctajelor anuale pentru perioada anterioara datei de 01.04.2001 se au in vedere exclusiv salariile tarifare, in cuantumul inregistrat in carnetul de munca.

 Daca in carnetul de munca sunt inregistrate sporuri care au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare, acestea trebuie avute in vedere, potrivit art. 164 alin.2 din Legea nr.19/2000.

 Textul art. 164 reglementeaza distinct situatia sporurilor obtinute in perioada anterioara datei de 01.04.2001, stabilind la alineatele 2 si 3 faptul ca, pe langa salariile tarifare, trebuie avute in vedere si anumite sporuri dar, cu respectarea conditiilor cumulative stabilite de aceste dispozitii legale, respectiv: sa fi avut caracter permanent, sa fi facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si sa fi fost inregistrate in carnetul de munca sau dovedite cu adeverinte eliberate de unitate.

 In concluzie, instantele care au optat pentru aceasta opinie au stabilit ca la determinarea punctajelor anuale, pana la intrarea in vigoare a Legii nr.19/2000, trebuie avute in vedere veniturile prevazute la art. 164 din Legea nr. 19/2000 si Anexa la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 4/2005, care sunt norme speciale, aplicabile punctajelor anuale aferente perioadei anterioare datei de 01.04.2001.  (Anexa II)

*

 Colegiul de Conducere al Curtii de Apel Craiova a precizat ca aceste tipuri de venituri nu au facut obiectul deciziei nr. 19 din 17.10.2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 824 din 22 noiembrie 2011.

  Totodata, problema de drept nu vizeaza nici veniturile asupra carora s-a statuat prin decizia nr. 5 din 29.09.2012 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectiile Unite publicata in Monitorul Oficial,  partea I, nr. 223 din 31.03.2011.

 *

  Apreciem  ultimul punct de vedere exprimat ca fiind in acord cu litera si spiritul  legii, pentru urmatoarele considerente:

§.1.1. Premisele aparitiei practicii neunitare ce face obiectul prezentului recurs in interesul legii sunt reprezentate de modalitatea in care instantele de judecata au dat eficienta principiului contributivitatii instituit prin art. 2 lit.e) din Legea nr. 19/2000, raportat la normele tranzitorii cuprinse in art. 164 din Legea nr. 19/2000, atunci cand veniturile  sunt aferente unor perioade – stagii de cotizare – in care au fost incidente acte normative vizand domeniul pensiilor, anterioare Legii nr. 19/2000.

Prin Legea nr. 19/2000 s-a realizat reformarea in sens unitar a intregului sistem de asigurari sociale, prin luarea in considerare a veniturilor realizate de asigurat pe parcursul vietii active ce constituie stagiu de cotizare, iar cuantumul pensiei se determina in conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din  acest act normativ prin inmultirea punctajului mediu anual realizat de asigurat in perioada de cotizare cu valoarea punctului de pensie.

 §.1.2. Primul element ce face parte din algoritmul de calcul al pensiei, respectiv punctajul mediu anual realizat de asigurat in perioada de cotizare,  se stabileste potrivit dispozitiilor art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, in sensul ca se determina prin impartirea numarului de puncte rezultat din insumarea punctajelor anuale realizate de asigurat in perioada de cotizare la numarul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare, prevazut in Anexa 3.

Punctajul anual se determina potrivit art. 78 alin. (1) din acelasi act normativ, prin impartirea la 12 a punctajului rezultat in anul respectiv  din insumarea  numarului de puncte realizat in fiecare luna, iar numarul de puncte realizat in fiecare luna se calculeaza prin raportarea salariului brut lunar individual (inclusiv sporurile si adaosurile), sau dupa caz, a venitului lunar asigurat care a constituit baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice.

Baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale este cea prevazuta de art. 23 din Legea nr. 19/2000, modificata si completata.

Aceste prevederi legale reprezinta o consecinta directa si imediata a principiului contributivitatii, astfel cum  acesta este enuntat prin art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, fiind aplicabile in privinta veniturilor realizate lunar dupa data de  1 aprilie 2011 de persoanele asigurate in sistemul public de pensii.

Totodata, in aceasta modalitate se reflecta, in cadrul dreptului pozitiv conceptia reformatoare a legiuitorului, in sensul ca drepturile de pensii se cuvin si se stabilesc pe baza contributiei individuale de asigurari sociale, constituind unul dintre aspectele asupra carora s-a intervenit prin asezarea pe principii si reguli noi a sistemului unic si integrat al pensiilor de asigurari sociale.[1]

Principiul contributivitatii, in conceptia Legii nr. 19/2000, perpetuat de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice nu poate fi analizat si aplicat decat prin raportare la alte principii pe baza carora functioneaza asigurarile sociale, respectiv principiul mutualitatii si al solidaritatii.

Bunaoara, sumele platite cu titlu de contributie de asigurari sociale nu reprezinta un „depozit la termen”, iar asiguratii  beneficiaza de drepturile de asigurari  sociale, in conditiile prevazute de lege, proportional cu perioada de cotizare si contributiile platite.[2]

§.2.1. In privinta persoanelor care au realizat stagii de cotizare pana la data de 01 aprilie 2001 (data intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000), legea cuprinde norme tranzitorii, reglementate in cuprinsul Capitolului IX, intitulat „Dispozitii finale”.

La art. 164 alin. (1) se stipuleaza ca la determinarea punctajelor anuale, pana la data de 1 aprilie 2001, se utilizeaza salariile brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inregistrare a acestora in carnetul de munca, dupa distinctiile prevazute la literele a), b) si c), astfel:

-  salariile brute, pana la 1 iulie 1977;

-  salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 pana la data de 1 ianuarie 1991;

- salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

Totodata, in alin. (2) al aceluiasi articol, se statueaza ca, pe langa salariile prevazute la alin. (1) se au in vedere si sporurile care au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inregistrate in carnetul de munca, iar alin. 3 prevede ca la determinarea punctajelor anuale, pe langa salariile prevazute la alin. (1) se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inregistrate in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, indicandu-se, totodata, si sporul de vechime in munca ce se ia in calcul, dupa distinctiile prevazute la lit.a) si b) ale acestui alineat.

Asadar, din interpretarea coroborata a tuturor ipotezelor prevazute de art. 164 alin. (1)- (3) din Legea nr. 19/2000, modificata si completata rezulta ca, veniturile care constituie bazele de calcul pentru punctajele medii anuale realizate de persoanele asigurate in sistemul public de pensii, anterior datei de 1 aprilie 2001 vor include:

 A. Anterior datei de 1 aprilie 1992 (data intrarii in vigoare a Legii nr. 49/1992) [3]

a) salariile brute sau nete, dupa distinctiile aratate in cuprinsul art. 164 alin. (1) lit. a)- c), astfel cum au fost inregistrate in carnetul de munca;

 b) sporul de vechime in munca prevazut de art. 164 alin. (3) lit.a) si b);

c) sporurile care au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiilor anterioare, inregistrate in carnetul de munca.

 B. Ulterior datei de 1 aprilie 1992

a) salariile brute, astfel cum au fost inregistrate in carnetele de munca;

b) sporul de vechime inregistrat in carnetul de munca [art. 164 alin. (4) din lege];

c) sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992 au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inregistrate in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare.

 Pentru ca, anumite  sporuri sa fie luate in calcul la stabilirea punctajului anual anterior datei de 1 aprilie 1992, trebuie ca acestea sa fi facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si sa fie inregistrate in carnetul de munca, iar dupa  data de 1 aprilie 1992,  pana la 1 aprilie 2001, trebuie sa fi avut caracter permanent, sa fi facut parte din baza de calcul a pensiilor dupa data de 01.04.1992 si  sa fie inregistrate in carnetul de munca sau dovedite cu adeverinte.

Toate aceste conditii trebuie indeplinite cumulativ, ele fiind expresia transpunerii in algoritmul  prevazut de noua lege,  a tuturor elementelor de salarizare care, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 au constituit bazele de calcul ale pensiilor, cu respectarea stricta a unor  elemente de certitudine juridica sub aspect probatoriu.

§.2.2. O analiza retrospectiva a legislatiei anterioare incidente in materia  asigurarilor sociale de stat releva ca anterior datei de 1 aprilie 2001 nu s-au avut in vedere, la stabilirea cuantumului pensiei, veniturile realizate de o persoana pe parcursul intregii vieti active, dupa cum nici bugetul acestor asigurari nu a fost intotdeauna constituit pe baza contributiilor individuale ale angajatilor, astfel:

§.2.2.1.Decretul nr. 292/1959 privind dreptul la pensie  in cadrul  asigurarilor sociale de stat, stabilea, prin art. 10 ca pensia integrala de batranete se stabileste in raport cu vechimea in munca, salariul mediu tarifar si grupa de munca, intre limite minime si maxime.

Art. 39 din acelasi act normativ stabilea ca pensia se calcula luandu-se ca baza salariul  mediu  tarifar, prin luarea in considerare si a sporurilor acordate pentru conditii de munca grele sau vatamatoare, iar acest salariu mediu tarifar  era cel din ultimele 12 luni de activitate, sau, la cererea celui indreptatit, din oricare perioada de 5 ani de activitate consecutiva din ultimii 10 ani de munca.

 In acelasi timp, potrivit art. 6 din Decretul nr. 292/1959, publicat in Buletinul Oficial, nr. 20 din 10 august 1959, fondurile necesare platii pensiilor, a ajutorului social si a celorlalte drepturi cuvenite pensionarilor si membrilor lor de familie se realizau din contributiile intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor si ale persoanelor fizice, precum si din sumele alocate in acest scop din bugetul de stat, fara nicio retinere din salarii.

§.2.2.2. Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurari sociale de stat si pensia suplimentara a abrogat prin art. 91, Decretul nr. 292/1959, iar in cuprinsul art. 13, art.41 si art. 42 a pastrat acelasi algoritm de stabilire a pensiei, astfel:

- pensia integrala pentru limita de varsta se stabilea in procente din salariul tarifar;

- salariul tarifar care se lua ca baza de calcul la stabilirea pensiei era, in general, potrivit art. 41 alin. (1) media salariilor tarifare lunare din 5 ani lucrati consecutiv, din ultimii 10 ani premergatori incetarii activitatii; derogarile erau stabilite in alin. (2)-(4) ale aceluiasi articol.

- media salariilor tarifare era stabilita conform art. 42 din lege.

Sub aspectul contributiilor de asigurari sociale, art. 4 din Legea nr. 27/1966 a pastrat solutia legislativa anterioara, adaugand, in plus, cu incepere de la data de  1 ianuarie 1967, contributia individuala, a angajatilor, pentru pensia suplimentara (art. 70 din lege).

Acordarea pensiei suplimentare functiona pe baza principiului  mutualitatii intre angajati, iar fondurile necesare pentru plata acesteia se constituiau potrivit art. 71 din lege, din contributia tuturor angajatilor, de 2 % din salariul tarifar de incadrare.

§.2.2.3. Prin Decretul nr. 389 din 11 octombrie 1972 cu privire la contributia pentru asigurarile sociale de stat, aplicabil incepand cu data de 1 ianuarie 1973, s-a statuat expres ca angajatorul datora contributia de asigurari sociale, iar cotele procentuale in care aceasta era stabilita, se aplicau asupra  castigului brut realizat de personalul salariat, dupa distinctiile prevazute in cuprinsul  art.1 alin. (1).

Pentru sume precum diurnele de deplasare, detasare, indemnizatiile de transferare, drepturile de autor sau colaborator extern, premiile acordate de unitatile economice din beneficiile realizate, etc., prevazute limitativ de art. 2 din acelasi act normativ nu se datora o atare contributie.

 

§.2.2.4. Legea nr. 3/1977 a pastrat aceleasi principii in ceea ce priveste baza de calcul a pensiilor de asigurari sociale, in art. 10 stabilind ca retributia tarifara care se lua in calcul la stabilirea pensiei era media retributiilor tarifare lunare din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, iar conform art. 11, pensia integrala pentru  munca depusa si limita de varsta  se determina in procente din retributia  tarifara, diferentiate pe transe de retributii si grupe de munca.

In privinta surselor de constituire a bugetului de asigurari sociale, art. 3 alin. (2) din Legea nr. 3/1977 statua ca fondurile necesare pentru plata pensiilor de asigurari sociale de stat se constituiau din contributiile pe care le plateau angajatorii, precum si din sumele alocate in acest scop de la bugetul de stat, contributia individuala a angajatilor constand doar in contributia la pensia suplimentara, calculata in procent asupra retributiei tarifare lunare, dupa distinctiile prevazute  de art. 64 alin. (1) si (2) din acest act normativ.

§.2.2.5. La data de 1 aprilie 1992, a intrat in vigoare Legea nr.49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale care a modificat, printre altele si dispozitiile art. 10 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala[4], stabilind care sunt elementele salariale ce constituiau baza de calcul pentru pensie, incepand cu aceasta data.

Astfel, in conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr.3/1977, in  reglementarea in vigoare dupa data de 01.04.1992:

„ Baza de calcul la stabilirea pensiei este media din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de baza si a urmatoarelor:

 - sporul de vechime in munca;

 - sporul pentru lucrul in subteran, precum si pentru lucrul pe platformele marine de foraj si extractie;

 - indemnizatia de zbor;

 - sporul pentru conditii grele de munca;

 - sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal;

 - sporul pentru exercitarea unei functii suplimentare;

 - alte sporuri cu caracter permanent prevazute in contractele individuale de munca, potrivit legii."

Daca pentru primele sporuri enumerate, legiuitorul a inteles sa le defineasca in concret, in ceea ce priveste ultima categorie, aceea a sporurilor cu caracter permanent, legiuitorul a folosit o definitie generica.

Tot legiuitorul in cuprinsul Legii nr. 3/1977, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr.49/1992 a oferit solutia, statuand, in art. 64 alin. (1), astfel:

"Contributia de 3% pentru pensia suplimentara se plateste, in conditiile legii, de catre toti salariatii cuprinsi in sistemul asigurarilor sociale, pentru sumele incasate drept salarii de baza, la care se adauga:

 - sporul de vechime in munca;

 - sporul pentru lucrul in subteran, precum si pentru lucrul pe platformele marine de foraj si extractie;

 - indemnizatia de zbor;

 - sporul pentru conditii grele de munca;

 - sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal;

 - sporul pentru exercitarea unei functii suplimentare;

 - alte sporuri cu caracter permanent prevazute in contractele individuale de munca, potrivit legii."

Legea nr. 49/1992 a modificat si Decretul nr. 389/1972 cu privire la contributia pentru asigurarile sociale de stat, insa nu a schimbat sursele de finantare ale bugetului asigurarilor sociale de stat, iar din modificarile aduse  art. 10 si art. 64 din Legea nr. 3/1977 se observa ca sporurile cu caracter permanent prevazute in contractele individuale de munca, potrivit legii, care se luau in considerare la stabilirea bazei de calcul a pensiei sunt aceleasi cu cele care se adaugau la salariul de baza, in vederea stabilirii contributiei de 3 %, pentru pensia suplimentara.

In aplicarea prevederilor Legii nr. 49/1992 s-au emis Precizarile nr. 947 din 10 iulie 1992 ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale[5] care, in cuprinsul art.1 lit.b) indicau baza de calcul a contributiei pentru asigurarile sociale de stat, datorata de persoanele fizice si juridice care foloseau personal salariat, respectiv: castigul brut realizat de salariati si premiile acordate salariatilor de fondul de salarii.

La pct.1 lit.c) din aceleasi precizari erau indicate limitativ sumele asupra carora nu se datora aceasta contributie in conformitate cu art.2 din Decretul nr. 389/1972, respectiv:

- drepturile platite asiguratilor, potrivit legii, din fondurile  asigurarilor sociale de stat si din fondurile proprii ale persoanelor juridice sau fizice la care salariatul isi desfasura activitatea conform art.3 pct.7 din Legea nr. 49/1992, adica indemnizatiile pentru plata concediilor medicale in caz de boala, prevenirea imbolnavirilor, intarirea si refacerea sanatatii;

- drepturile platite, potrivit dispozitiilor legale, in cazul desfacerii contractelor de munca, respectiv cele aferente muncii prestate in perioada preavizului de concediere;

- drepturile de autor sau de colaborator extern;

- drepturile pentru executarea de lucrari sau pentru prestarea de servicii pe baza de contracte civile, ori pentru alte categorii de lucrari care nu aveau la baza contracte de munca reglementate, ca atare, prin legislatia muncii;

- sumele ce se acordau salariatilor din profitul brut de catre societatile comerciale si regiile autonome;

- indemnizatiile primite de imputernicitii mandatati de Ministerul Economiei si Finantelor si ministerele de resort, reprezentanti ai intereselor capitalului de stat, de membrii consiliului de administratie si de cenzori;

- indemnizatiile de delegare si detasare si indemnizatiile acordate personalului transferat in conditiile legii.

La pct.2 lit.a) din aceleasi precizari s-au identificat sumele asupra carora se datora contributia salariatilor de 3 % pentru pensia suplimentara, respectiv: salariile de baza, toate drepturile salariale care, potrivit dispozitiilor legale faceau parte din salariul de baza (cu titlu exemplificativ: indemnizatia de conducere, salariul de merit, sporul pentru lucrul in subteran, sporul pentru profesor diriginte, etc.), sporurile prevazute la art. 3 pct. 3 din Legea nr. 49/1992 (n.ns – sporurile mentionate la art. 10 si art. 64 din Legea nr. 3/1977, modificata prin Legea nr. 49/1992, prezentate anterior), precum si alte sporuri cu caracter permanent, prevazute in contractul individual de munca, sume care, de altfel, se luau in calcul, la stabilirea pensiei.

§2.3. Legea nr. 19/2000, in demersul de reformare a sistemului public de pensii, si-a propus o uniformizare a algoritmului calcul al pensiilor, prin luarea in considerare a veniturilor care, potrivit legislatiei anterioare, au constituit baza de calcul a pensiilor, iar in aceasta modalitate s-a dat eficienta dispozitiilor  legale anterioare sub imperiul carora au fost realizate veniturile, acestea fiind transpuse in noul algoritm, instituit de lege.

De asemenea, in procedura de recalculare a drepturilor de pensie, desfasurata in temeiul Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 4/2005 procedura subsumata principiului „la conditii de munca egale, pensii egale, indiferent de data iesirii la pensie”, s-a urmarit si realizat identificarea tuturor acelor venituri care, potrivit legislatiei anterioare, au constituit baza de calcul a pensiei.

Reflectarea fidela a majorarilor de retributii, a indemnizatiilor si sporurilor care, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 au facut parte din baza de calcul a pensiilor si care se utilizeaza, nu doar la recalcularea drepturilor de pensie stabilite anterior  Legii nr. 19/2000, ci si la stabilirea drepturilor de pensie potrivit acestui act normativ, pentru situatiile tranzitorii analizate, este oferita de pct.I-V din Anexa la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 4/2005.

Aceasta concluzie este intemeiata pe dispozitiile art.4 alin. (2) si (3) din  ordonanta in care se arata expres ca sporurile, indemnizatiile si majorarile de retributii tarifare utilizate la determinarea punctajului mediu anual si care, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au facut parte din baza de calcul a pensiilor, sunt cele prezentate in Anexa ce face parte integranta din aceasta ordonanta, urmand sa fie dovedite prin inscrisurile din carnetele de munca sau prin adeverinte intocmite conform legii, eliberate de angajatori, care poarta intreaga raspundere cu privire la valabilitatea si corectitudinea acestora.

 In cuprinsul pct. II, III si V ale Anexei la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 4/2005 sunt enumerate limitativ sporurile, indemnizatiile si majorarile retributiei tarifare prevazute in Legea nr. 57/1974, respectiv alte sporuri si majorari acordate, atat anterior, cat si ulterior anului 1989, unor categorii profesionale determinate, in baza unor dispozitii speciale cu caracter normativ, expres enuntate, precum si sporurile cu caracter permanent, prevazute de Legea nr. 49/1992, ce se utilizeaza la determinarea punctajului mediu anual.

Ca atare, problema identificata in practica judiciara analizata, generata de formularea generica utilizata in cuprinsul art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 -  „alte sporuri cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul conform legislatiei anterioare”, precum si in cuprinsul  pct.V al Anexei la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 4/2005 - „alte sporuri cu caracter permanent prevazute de legislatia specifica fiecarui domeniu de activitate sau prevazute in contractele colective si individuale de munca”, isi va gasi solutionarea prin verificarea legislatiei anterioare, in materia salarizarii, pensiilor si asigurarilor sociale, aplicarea tale quale a principiului contributivitatii, astfel cum a fost explicat prin deciziile anterioare in interesul legii[6], nefiind suficienta pentru rezolvarea acestei chestiuni.

§3. Bunaoara, in procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie nu vor putea fi avute in vedere acele venituri pentru care, potrivit reglementarii in vigoare la data realizarii lor, angajatorul nu a datorat contributii de asigurari sociale[7].

De asemenea, plata contributiei de asigurari sociale de catre angajator, nu este suficienta, pentru ca anumite venituri/sporuri sa fie avute in vedere la determinarea punctajelor anuale pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000, fiind necesar ca acestea sa se regaseasca in baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare, sub imperiul careia au fost realizate/acordate.

In privinta sporurilor acordate dupa data de 1 aprilie 1992, aspectul includerii acestora in baza de calcul a pensiilor se verifica in mod direct prin achitarea contributiei angajatului pentru pensia suplimentara.

O atare interpretare si aplicare a legii valorifica din perspectiva istorico-teleologica  realitatile juridice anterioare in acord cu care, fondul asigurarilor sociale era constituit din contributiile persoanelor juridice si persoanelor fizice care angajau personal (contributia angajatorului), din alocatii de la bugetul de stat, iar dupa data de 1 ianuarie 1967, si din contributii individuale ale angajatilor, la pensia suplimentara.

Totodata, analiza legislatiei in domeniul pensiilor si asigurarilor sociale releva ca in procesul de reformare a sistemului public de pensii, initiat prin Legea nr. 19/2000, legiuitorul s-a raportat in permanenta la actele normative anterioare prin care s-au stabilit sursele de finantare a sistemului public de pensii si bazele de calcul  ale pensiilor ce se acordau in acest sistem.

Excluderea sau includerea anumitor venituri realizate de persoanele asigurate pe parcursul activitatii, din sau in baza de calcul a drepturilor de pensie potrivit algoritmului de stabilire si recalculare prevazut de Legea nr. 19/2000 si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 4/2005 nu este aleatorie.

Optiunea legiuitorului de a stabili veniturile realizate de titularii drepturilor de pensie care se includ in baza de calcul este consecventa recunoasterii si valorificarii veniturilor de natura salariala care potrivit legislatiei anterioare au constituit baza de calcul a drepturilor de pensie, deoarece numai in aceasta modalitate se putea asigura realizarea scopului declarat, circumscris principiului „la conditii egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul iesirii la pensie”.

Aplicarea principiului contributivitatii, consacrat atat de dispozitiile art.2  lit. e) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cat si de prevederile art.3 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala, inteles ca temei al prestatiilor de asigurari sociale sub forma pensiilor, pe baza contributiilor angajatorului si/sau ale angajatilor la fondul asigurarilor sociale nu se poate realiza prin ignorarea altor reguli stabilite de legiuitor, in limitele competentelor sale constitutionale prin care efectele  si modalitatile de aplicare ale acestui principiu sunt detaliate.

Asadar, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2  lit. e) din Legea nr. 19/2000, modificata si completata, raportat la art. 164 din acelasi act normativ si pct. V din Anexa la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 4/2005, in procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie nu vor putea fi luate in considerare acele venituri si sporuri salariale anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru care, potrivit legislatiei sub imperiul careia au fost realizate/acordate, angajatorul nu datora contributia de asigurari sociale si angajatul nu datora contributia pentru pensia individuala, intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor potrivit legislatiei anterioare.  

*

Apreciem ca, desi Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale a  fost abrogata in mod expres prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata in Monitorul Oficial nr. 852 din 20 decembrie 2010, problema de drept invocata subzista si se cuvine a fi dezlegata, avand in vedere dispozitiile tranzitorii continute de art. 174 si art. 178 din noul act normativ, conform carora:  „litigiile care se refera la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii in baza careia a fost stabilit dreptul”, iar, „cererile inregistrate si nesolutionate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi se vor solutiona conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensie”.

De asemenea, solutionarea pe calea unei decizii de unificare a chestiunilor de drept analizate in prezentul recurs in interesul legii este necesara, intrucat tehnica de reglementare continuta de art. 164 din Legea nr. 19/2000 si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 4/2005 este preluata prin dispozitiile art. 165 din Legea nr. 263/2010 si in Anexa nr. 15 a Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea de Guvern nr. 257/2011.


         *

*                 *


Pentru aceste motive, in temeiul dispozitiilor art. 3307 din Codul de procedura civila solicit admiterea recursului in interesului legii si pronuntarea unei decizii prin care sa se asigure interpretarea si aplicarea unitara a legii.

 

Prim adjunct al Procurorului General*

Daniel-Marius Morar

 

* In conditiile vacantarii functiei  de Procuror General potrivit dispozitiilor art. 7 alin. (3) din Regulamentul de ordine interioara al parchetelor, aprobat prin Ordinul nr. 529 din 21.02.2007 al Ministrului Justitiei, publicat in Monitorul Oficial partea I nr. 154 din 15 martie 2007.

----------------------------

[1] In acest sens, in jurisprudenta Curtii Constitutionale, s-a aratat ca:

„Pensia, ca prestatie din partea sistemului public de pensii intra sub incidenta principiului contributivitatii. Dreptul la pensie este un drept preconstituit inca din perioada activa a vietii individului, acesta fiind obligat prin lege sa contribuie la bugetul asigurarilor sociale de stat procentual, raportat la venitul realizat. Corelativ, se naste obligatia statului ca in perioada pasiva a vietii individului sa ii plateasca o pensie al carei cuantum sa fie guvernat de principiul contributivitatii, cele doua obligatii fiind intrinsec si indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa in perioada pasiva a vietii persoanei asigurate contributiile varsate de aceasta la bugetul asigurarilor sociale de stat in temeiul principiului contributivitatii si de a asigura mijloace de subzistenta celor care au dobandit  acest  drept in conditiile legii  (perioada contributiva; varsta de pensionare, etc)”. (decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010).

[2] Curtea Constitutionala, decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007; decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007;

[3] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 107 din 26 mai 1992 si abrogata prin art. 198 din Legea nr.19/2000;

[4] Abrogata prin art. 198 din Legea nr. 19/2000;

[5] Publicate in Monitorul Oficial, partea I, nr. 193 din 11 august 1992;

[6] Decizia nr. 19  din 17 octombrie 2011 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul competent sa solutioneze recursul in interesul legii, publicata in Monitorul Oficial partea I nr. 824 din 22.11.2011; decizia nr. 5 din 29 septembrie 2010, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectiile Unite, publicata in Monitorul Oficial,  partea I, nr. 223 din 31 martie 2011;

[7] Veniturile prevazute de art. 2 din Decretul nr. 389/1972 cu privire la contributia pentru asigurarile sociale de stat si pct. 1 lit. c) din Precizarile nr. 947/1992 emise de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale privind aplicarea prevederilor Legii nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia  de asigurari sociale;
Data aparitiei: 29 Octombrie 2012
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "RIL: Principiul contributivitatii raportat la art. 164 din Legea nr. 19 din 2000":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Legile concurentei neloiale

Intrebare: Cine stabileste ca a intervenit o situatie in care au fost incalcate legile concurentei si care sunt sanctiunile?

Raspuns: Consiliul Concurentei este organul specializat al statului care poate fi sesizat de orice persoana i... [citeste tot raspunsul aici...]

Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016