Angajatul nu preda cheile masinii de serviciu. Putem desface CIM?

Decizia CAB a fost data in luna martie 2019, asadar este de actualitate si o putem pastra ca exemplu pentru interactiuni viitoare.

Criticile apelantei vizand hotararea instantei de fond se refera la gresita retinere de catre instanta de fond a situatiei de fapt cu consecinte in ceea ce priveste temeinicia deciziei de sanctionare disciplinara. 

Prin decizia de sanctionare disciplinara nr. 335/17.05.2018 emisa de apelanta s-a dispus desfacerea disciplinara a contractului individual de munca nr. 213/14.03.2017 al intimatului, retinandu-se faptul ca in data de 02.05.2018, la intoarcerea din concediul pentru incapacitate temporara de munca efectuat de intimat pana in data de 27.04.2018 inclusiv, acesta a refuzat sa predea catre Departamentul Operational randul de chei pe care le avea in posesie de la vehiculul cu numarul de inmatriculare (..), proprietatea societatii, precum si certificatul de inmatriculare, in original, cu seria (..) al vehiculului. 

Cat priveste motivarea in drept a deciziei au fost avute in vedere dispozitiile art. 83 alin.(1) lit. VI si art. 83 alin. (3) din Regulamentul Intern al societatii apelante. 

Analizand hotararea instantei de fond, Curtea retine ca motivarea acesteia a avut in vedere exclusiv netemeinicia deciziei de sanctionare disciplinara, sens in care sunt nefondate sustinerile intimatului cu privire la viciile de forma ale procedurii disciplinare. Astfel, referindu-se la cercetarea disciplinara intimatul a invocat alterarea continutului procesului-verbal nr. (..) avand ca obiect restituirea bunurilor sale personale, insa procesul-verbal nu face parte din procedura cercetarii disciplinare, fiind ulterior deciziei de  sanctionare disciplinara atacata in cauza si are ca scop constatarea predarii unor bunuri personale. De asemenea, sustinerea ca instanta de fond a apreciat ca predarea-primirea autocamionului catre apelanta trebuia sa respecte principiul simetriei si sa fie facuta tot pe baza de proces-verbal de predare primire nu antameaza cerinte de legalitate ale deciziei de sanctionare, ci tot aspecte de temeinicie. 

Atata timp cat considerentele instantei de fond au vizat exclusiv netemeinicia masurii concedierii disciplinare si doar angajatorul a formulat apel impotriva sentintei de fond, Curtea subliniaza imprejurarea ca legalitatea deciziei de sanctionare nu mai poate fi pusa in discutie in cadrul apelului. 

Curtea observa ca motivarea instantei de fond are ca si considerent principal ideea ca refuzul intimatului de a preda randul de chei de la vehicul este justificat deoarece apelanta ii luase bunurile personale din masina, bunuri care i-au fost predate ulterior concedierii. In opinia instantei de fond, predarea chei fara semnarea unui proces-verbal facea posibila disparitia lucrurilor din camion care ulterior putea sa-i fie imputata intimatului. In ceea ce priveste talonul masinii, instanta de fond a apreciat ca nu s-a facut dovada refuzului de predare a acestuia. 

Conform art. 247 C.mun. „(1) Angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara. 
(2) Abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.” 

Cartea verde a contabilitatii

Vezi AICI detalii

Teste rezolvate la limba si literatura romana clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Modele de texte pentru nota 10 la Evaluarea Nationala clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Teste rezolvate de matematica pentru clasele V-VIII

Vezi AICI detalii

Esential in analiza prezentului apel este stabilirea imprejurarii daca intimatul in calitate de salariat al apelantei a savarsit o fapta in legatura cu munca constand intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat obligatii ce ii reveneau in baza regulamentului intern sau contractul individual de munca. 

Cu privire la fapta retinuta in sarcina intimatului prin decizia de sanctionare Curtea retine ca potrivit art. 83 alin. (1) pct. VI din Regulamentul intern al apelantei se considera abatere disciplinara si se sanctioneaza disciplinar refuzarea nejustificata a executarii ordinelor si dispozitiilor legale ale superiorilor sau incitarea altor angajati sa o faca, iar conform art. 83 alin. (3) din acelasi act normativ se considera abatere disciplinara refuzul nejustificat de a indeplini sarcinile si atributiile de serviciu. 

Abaterea disciplinara imputata intimatului prin decizia de sanctionare disciplinara nr.335/17.05.2018 consta in refuzul la data de 02.05.2018 de predea catre Departamentul Operational a randul de chei pe care le are in posesie de la vehiculul cu numarul de inmatriculare (..), proprietatea societatii, precum si certificatul de inmatriculare, in original, cu seria (..) al vehiculului. 

Nu prezinta relevanta in cauza referirea apelantei la contextul sanctionarii anterioare a intimatului sub aspectul imputarii unei cantitati de motorina lipsa de 350 litri, deoarece pe de o parte decizia nr. 259/21.02.2018 nu formeaza obiectul prezentei cererii, iar pe de alta parte potrivit declaratiei intimatului din 26.02.2018 intimatul si-a asumat aceasta lipsa de motorina, fiind de acord cu retinerea sumei aferente din garantia constituita la apelanta. 

Curtea constata ca intimatul era angajatul apelantei in functia de sofer autocamion, calitate in care i s-a predat pe baza de proces-verbal de predare-primire autocamionul (..). 

Autocamionul in cauza era proprietatea apelantei, intimatul fiind un detentor precar al acestui bun predat pentru indeplinirea atributiilor ce ii reveneau ca sofer. Din perspectiva predarii autocamionului catre apelanta trebuie avute in vedere imprejurarea ca aceasta presupunea atat predarea cheilor autocamionului, cat si a documentelor ce permitea utilizarea autocamionului, adica a talonului. 

Intimatul a sustinut ca a vrut sa restituie aceste chei, dar numai pe baza de proces-verbal, iar in ceea ce priveste talonul acesta se gasea in cabina autocamionului. 

Din probatoriul administrat, Curtea constata ca nu s-a facut dovada ca intimatul a intentionat sa predea cheile autocamionului si ca ar fi solicitat incheierea unui proces-verbal de predare primire in acest sens. Astfel, intimatul nu a facut nici o proba in sensul ca ar fi avut disponibilitatea sa predea cheile autocamionului, dar ca ar fi solicitat incheierea unui proces-verbal in acest sens si apelanta ar fi refuzat. Nu exista nici o cerere inregistrata la apelanta prin care sa fie prezentata aceasta cerinta a intimatului, de predare pe baza de proces-verbal. 

Din contra, reiese ca intimatul a avut o atitudine constanta, de lunga durata, prin care a incercat sa indisponibilizeze autocamionul apelantei. Astfel, din decizia nr. 259/21.02.2018, decizie prin care intimatul a fost sanctionat disciplinar cu avertisment scris, Curtea retine ca la data de 19.02.2018, cand i s-a solicitat intimatului sa efectueze masuratorile de volum a combustibilului ramas in rezervor dupa ultimul voiaj, intimatul a refuzat sa predea cheia camionului inmatriculat cu numarul (..). Aceasta sanctiune disciplinara nu a fost contestata, ramanand definitiva. 

Ca urmare a solicitarii de restituire a cheilor masinii din data de 02.05.2018, intimatul nu s-a conformat acestei solicitari a angajatorului sau de predare a bunului incredintat pentru indeplinirea atributiilor de serviciu, nefacand dovada inregistrarii vreunei cereri in sensul ca predarea autocamionului si implicit a cheilor sa se faca pe baza de proces-verbal de predare-primire. 

Mai mult, desi sanctionat conform decizia de sanctionare disciplinara nr. (..), abia la data de 25.06.2018 conform cererii inregistrate sub nr.35/25.06.2018 a solicitat apelantei sa preia autocamionul si sa i se predea bunurile personale, mentionand ca talonul de inmatriculare s-ar afla in cabina autotractorului. 

Prin urmare, se observa ca primul refuz de predare a cheilor masinii dateaza din luna februarie 2018 si ca predarea concreta a lor a avut loc ulterior sanctionarii disciplinare din 17.05.2018 abia in luna iunie 2018. Este vorba de o manifestare constienta de vointa din partea intimatului care a avut ca scop indisponibilizarea autocamionului proprietatea apelantului. 

Curtea apreciaza ca raportat la imprejurarea ca autocamionul in sine reprezenta mijloc de indeplinire a obiectului de activitate al societatii apelante, fiind proprietatea acesteia, fapta intimatului de a nu se conforma dispozitiilor angajatorului in sensul predarii cheilor reprezinta o fapta in legatura cu munca exercitata si care consta intr-o inactiune savarsita cu vinovatie prin care se incalca obligatia stabilita prin art. 83 alin. (1) pct. VI si art. 83 alin. (3) din Regulamentul intern. 

In ceea ce priveste justificarea refuzului de predare a cheilor retinuta de instanta, se remarca disproportia valorica intre bunul indisponibilizat societatii angajatoare, autocamionul, si bunurile personale ale intimatului care se regaseau in cabina autocamionului (ca de exemplu astfel cum reiese din procesul-verbal din 20.04.2018: o pereche papuci uzati, o pereche pantofi uzati, 2 sticle spirt medicinal, un deodorant folosit, 2 pachete servetele umede, o pereche matanii, 5 iconite, 5 pixuri, o cutie TIC-TAC, un ceas masa, diverse bilete cu notite, o bucata capat surubelnita, o rola servetele, un capsator, o oglinda, 2 pereche casti in – ear, o pereche hands free, medicamente, 4, 5 euro, 2 unghiere, un cutit, o lanterna, 3 prosoape, 2 pahare plastic, 1 fanion, o placa inmatriculare SUA, 2 sticle Perla Harghitei ( ½ l), 5 covorase, 1 bax apa Aqua Carpatica, o fata de masa plastic, 1 sticla Stalinskaya inceputa, o caserola, 6 cd-uri, 2 buc sapca, 2 bile scaune, 1 fes, 1 ibric, 1 pistol aer, o pereche papuci, 2 ladite de plastic, 1 polonic, 4 role servetele, o cutie cu un cablu USB si un incarcator Piloton, 1 spray insecte, 1 cordon izolatie, o apa colonie inceputa, 4 harti, 3 role pungute de plastic, 1 bidon plastic cu robinet, 1 bidon plastic 10 l, 2 stergar verde, o sacosa rafie cu diverse, un tocator plastic, un castron inox, 2 umerase cu haine ( 2 perechi pantaloni +o geaca), 3 pachete servetele, o plasa rafie cu diverse pentru gatit, o pereche de manusi, o perna, o perna mica, 2 paturi, un detergent vase inceput, o bucata grill, o savoniera cu sapun, o cutie zahar cubic, o butelie voiaj ( fara robinet), sac cu diverse alimente). 

Pe de alta parte, chiar daca astfel cum reiese din procesul-verbal nr. 361/27.06.2018 si alte bunuri ( camera video, statie radio) se gaseau in autocamion, dar nu au fost mentionate in procesul-verbal din 20.04.2018 cand angajatorul a luat masura deschiderii autocamionului cu cheia de rezerva, in masura in care intimatul sustinerea ca i s-au retinut sau sustras bunuri din autocamion solutia legala era sa se adrese organelor de politie, iar nu sa refuze la randul sau predare cheilor si a talonului autocamionului, indisponibilizand practic bunul societatii. 

Relativ la sustinerea apelantei ca intimatul nu terminase cursa care trebuia sa se efectueze pe ruta Germania-Turcia in perioada 12.04.2018-18.04.2018, neputandu-se finaliza in Romania, Curtea apreciaza ca aspectul finalizarii sau nu a cursei incredintate nu a format obiectul cercetarii disciplinare, neputand avea relevanta in ceea ce priveste predarea cheilor si talonului autocamionului. In mod similar nu prezinta relevanta sustinerea intimatului conform careia in cadrul societatii existau masini disponibile pentru onorarea comenzilor, in stare de functionare, insa nu existau soferi, deoarece fiind proprietara autocamionului apelanta avea prerogativa de a dispune de el, fara a putea fi conditionata de salariatul sau in a-si justifica masura solicitarii de restituire a autocamionului. 

Din perspectiva existentei sau inexistentei unui prejudiciu prin indisponibilizarea autocamionului, Curtea apreciaza ca sanctionarea disciplinara a avut ca temei refuzul predarii cheilor si talonului, neurmarindu-se atragerea raspunderii patrimoniale pentru un eventual prejudiciu cauzat prin indisponibilizarea bunului. 

In ceea ce priveste refuzul predarii talonului autocamionului, intimatul a sustinut ca acesta se gasea in cabina autocamionului si ca prin urmare nu i se poate imputa refuzul predarii acestuia. 

Sub un prim aspect, Curtea invedereaza ca deja a retinut refuzul intimatului de predare a cheilor autocamionului, refuz prin care practic s-a impiedicat si accesul in cabina autocamionului. Abia la momentul in care apelanta a folosit cheile de rezerva si a procedat la data de 20.04.2018 la inventarierea lucrurilor personale ale intimatului existente in cabina autocamionului se pune problema daca intr-adevar talonul autocamionului se afla in cabina sau nu si daca apelanta avea posibilitatea reala sa foloseasca autocamionul dispunand de cheile de rezerva si de talonul autocamionului. 

Instanta de fond a statuat ca nu s-a facut dovada ca reclamantul a refuzat predarea talonului autocamionului, facand insa o apreciere trunchiata si eronata a declaratiilor martorilor audiati in cauza. 

Astfel, desi se refera la declaratia martorului MA propus de intimatul reclamant si retine ca participand la inventarierea bunurilor scoase in lipsa intimatului-reclamant nu cunoaste exact situatia talonului, declarand „Eu personal nu am vazut daca talonul se afla la bordul vehiculului la momentul inventarierii intrucat eu stateam jos si altcineva scotea ce se gasea.”, omite insa a se referi la declaratia aceluiasi martor in sensul ca „Dupa desfacerea contractului de munca, intr-o seara, la orele 2100, fiul reclamantului a predat cheile camionului catre agentul de paza. … Stiu ca atunci cand fiul reclamantului a adus cheile, agentul de paza l-a intrebat daca are asupra sa si talonul masinii.” 

In ceea ce priveste declaratia martorului DAD propus de apelanta-parata instanta de fond s-a raportat numai la sustinerea ca „Talonul a fost predat in felul urmator: Reclamantul a venit la mine in birou, mi-a zis „ Hai, sa va predau talonul”, am mers la camion, el s-a urcat, eu am ramas jos, si mi l-a dat. Nu am vazut de unde l-a scos. Arat ca eu nu m-a, urcat in momentul respectiv in camion pentru ca urcasem anterior.”, fara a se referi la declaratia conform careia „ La cateva zile dupa desfacerea contractului de munca si dupa alte cateva zile a venit personal cu talonul pe care mi l-a dat mie.” 

Coroborand cele doua declaratii rezulta ca ulterior desfacerii disciplinare a contractului individual de munca, fiul intimatului s-a prezentat la un agent de paza al apelantei caruia i-a predat cheile autocamionului, moment la care acesta a fost intrebat si de talonul masinii, iar abia pe urma intimatul a venit la coordonatorul de transport si, dupa ce s-a urcat doar el in cabina camionului, i-a predat talonul masinii. 

Se retine ca talonul masinii nu apare pe inventarul intocmit la data de 20.04.2018, iar in masura in care intimatul chiar era de buna-credinta si ar fi vrut sa predea certificatul de inmatriculare despre care sustinea ca se afla in cabina camionului putea sa indice apelantei in concret unde anume in cabina se regaseste acest talon. In speta insa, dupa concedierea sa, dupa predarea cheilor camionului de catre fiul sau, intimatul s-a prezentat la sediul firmei si, fara a fi insotit de un reprezentant al apelantei, a urcat in cabina camionul si a predat ulterior talonul. 

Ceea ce este de retinut este imprejurarea ca in succesiunea evenimentelor trebuie avut in vedere urmatoarele aspecte probate: refuz din luna februarie 2018 de predare a cheilor autocamionului, inventariere din 20.04.2018 a lucrurilor personale din cabina autocamionului in care s-a intrat cu cheia de rezerva a societatii cand nu s-a gasit talonul, refuz in data de 02.05.2018 de predare a cheilor autocamionului si a talonului, concediere disciplinara pe 17.05.2018, predare ulterioara a cheilor autocamionului de catre fiul intimatului si abia pe urma a talonului masinii de catre intimat, dupa ce anterior s-a urcat singur in cabina autocamionului. Astfel, se remarca imprejurarea ca abia la data de 25.06.2018 in procesul-verbal de predare a bunurilor personale intimatul face vorbire pentru prima oara de imprejurarea ca talonul s-ar afla in cabina camionului. 

Aceasta situatie de fapt confirma imprejurarea ca in realitate si in ceea ce priveste talonul camionului a existat un refuz de predare, cu consecinta ca desi apelanta dispunea de cheile de rezerva nu putea folosi camionul deoarece legislatia rutiera impune ca soferul camionului sa aiba asupra sa actele masinii, printre care se regaseste si talonul in cauza. 

In plus, Curtea considera ca intimatul nu era in masura sa conditioneze predarea cheilor camionului si a talonului aferent de alocarea de catre apelanta a unui alt camion, acesta fiind atributul exclusiv al apelantei si o masura a apelantei in sensul nealocarii altui camion neputand justifica indisponibilizarea autocamionului anterior alocat, acesta fiind proprietatea apelantei si bun prin intermediul caruia isi indeplinea obiectul de activitate. 

In consecinta, Curtea apreciaza ca in cauza a fost savarsita o abatere disciplinara de catre intimat, abatere care a fost sanctionata de catre apelanta conform deciziei de sanctionare disciplinara nr. (..). 

Curtea retine si imprejurarea ca sanctiunea concedierii disciplinare a fost aplicata de apelanta cu respectarea prevederilor art. 250 C.mun., respectiv sanctiunea aplicata este proportionala cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele: imprejurarile in care fapta a fost savarsita; gradul de vinovatie a salariatului;consecintele abaterii disciplinare; comportarea generala in serviciu a salariatului; eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta. In acest sens, au fost avute in vedere modalitatea concreta de savarsire a faptei, respectiv refuzul de predare a cheilor autocamionului si a talonului masinii, indisponibilizarea camionului prin care firma isi putea indeplini obiectul de activitate, precum si faptul ca anterior, in luna februarie a aceluiasi an, intimatul fusese sanctionat cu avertisment scris exact pentru refuzul de predare a cheilor autocamionului. 

Pentru aceste considerente, in baza art. 480 alin. (2) C.pr.civ., Curtea va admite apelul, va schimba in parte sentinta apelata in sensul ca va respinge actiunea in integralitate ca neintemeiata.